Românii care AU JUCAT fotbal cu Neymar: “Îmi tremurau picioarele”

România a scris istorie în Brazilia, devenind campioană mondială la cea de a doua ediţie „Neymar Jr’s Five”, cel mai mare campionat de fotbal „5 vs 5” din lume, iar FANATIK a vorbit cu doi dintre cei şase eroi ai formaţiei TAO United care s-au duelat şi cu Neymar, jucătorul transferat de PSG de la Barcelona pentru suma de 222 de milioane de euro, duel ce a avut loc într-un meci amical – vezi detalii.

Campionii mondiali la „5 vs 5”, Mihai Mihalache şi Silviu Radu au povestit ÎN EXCLUSIVITATE pentru FANATIK emoţiile trăite pe tot parcursul marii competiţii din ţara lui Pele, Garrincha, Jairzinho, Socrates, Zico sau „primul” Ronaldo, cum au petrecut weekend-ul fabulos 8-9 iulie şi au dezvăluit lucruri mai puţin ştiute despre ei.

Cum a început pasiunea pentru pentru fotbal şi ce v-a făcut să luaţi decizia de a participa la Neymar Jr’s Five?

M.M: Pasiunea o am de mic, de la 7 ani. Atunci am început fotbalul. La Neymar Jr’s Five m-am hotărât să particip împreună cu un coleg de echipă şi am ales cinci jucători care am considerat că ne pot ajuta în competiţie.

S.R: Pasiunea pentru fotbal a început în satul Ultmet, din comuna Dobrun. Am decis să particip la Neymar Jr’s Five după ce am fost sunat de cel care a făcut echipa TAO United şi am fost întrebat dacă vreau să fac parte din această echipă. Nici nu am stat să mă gândesc foarte mult. Am acceeptat în secunda doi.

Aţi jucat fotbal profesionist? Unde aţi avut primul contact cu fotbalul?

M.M: Fotbalul l-am început la Sportul Studenţesc şi am stat acolo până la 18 ani. După ce am terminat junioratul, am jucat la diverse echipe din liga a treia. După ce m-am hotărât să renunţ la fotbalul pe teren mare… asta s-a întâmplat pe la 24 de ani, m-am apucat de fotbal în sală, futsal şi în final, de vreo şase ani, joc minifotbal în competiţiile organizate de Federaţia de Minifotbal din România.

S.R: Da! Am jucat şi fotbal profesionist, la CS Otopeni şi FC Snagov.

Careca şi… Nadal

Mihai Mihalache e „Careca”, iar Silviu Radu e „Nadal”. De unde aceste porecle?

M.M: Aveam în jur de 10-11 ani, jucam pentru Sportul Studenţesc şi un coleg mi-a spus aşa. De vreo 25 de ani am această poreclă… lumea mă cunoaşte drept Careca şi mai puţin de Mihai.

S.R: Am un tatuaj pe mână cu R. Nadal. Îmi plăcea mult Nadal la tenis când eram mai mic şi am decs să îmi fac un tatuaj cu numele lui.

Digisport.ro

Un milionar român a divorțat și tocmai s-a afișat în premieră cu noua iubită, mai tânără cu 24 de ani

România este campioană mondială după comeptiţia „Neymar Jr’s Five”. Un vis devenit realitate? Vă aşteptaţi să ajungeţi până în finală?

M.M: Exact! Un vis frumos, care a devenit realitate după multă muncă. Noi ne-am prous să facem un turneu cât mai bun, am luat-o pas cu pas şi am ajuns să ducem România pe primul loc din 53 de ţări participante. Am avut încredere în băieţi că putem realiza ceva măreţ.

S.R: Niciodată! Obiectivul a fost să ajungem în Brazilia. Nici în visul cel mai mare nu mă gândeam.

Cum aţi trăit finala cu Marea Britanie?

M.M: Finala a fost foarte emoţionantă, evident! A fost ceva foarte greu de dus din punct de vedere sufletesc. Dar mi-am stăpânit emoţiile ştiind că este un meci foarte greu… Am încercat să ducem duelurile unu contra unu având mare încredere în colegul nostru aici de faţă că ne va face campioni mondiali. Ne-am mobilizat exemplar şi am reuşit să ne impunem la golul de aur.

S.R: Sincer, cu foarte mari emoţii. Ştiam că sunt în faţa unei performanţe greu de egalat. Nu pot să zic în cuvinte ceea ce am simţit. Ceva unic! Mai ales după ce am marcat.

Numele echipei vine de la o… pisică!

Cum aţi ales denumirea TAO United?

M.M: Tao este pisica unei prietene apropiate de noi, de echipă, şi ne-a propus să folosim numele ei că este norocos. A fost ceva pe moment. A ieşit bine până la urmă şi ne-a purtat noroc.

După câştigarea finalei aţi jucat un meci amical contra unei echipe formate din Neymar, Gabriel Jesus, Djibril Cisse. V-aţi imaginat vreodată că o să ajungeţi faţă în faţă cu ei?

M.M: Nu am îndrăznit să visez că voi avea şansa să stau lângă ei, mai ales să jucăm o miuţă împreună. Este un sentiment unic… ceva greu de explicat în cuvinte. Pentru mine a fost ceva deosebit, mai ales că am 37 de ani… şi să am şansa să ies campion mondial şi să-l văd faţă în faţă pe Neymar… Un vis unic devenit, incredibil, realitate…

S.R: Niciodată. Îmi tremurau picioarele şi am avut nişte emoţii de nedescris. Când i-am văzut, mi-am zis că nu e adevărat. Pur şi simplu nu îmi venea să cred.

Cum îl vedeaţi pe Neymar la TV şi cum este atunci când joci faţă în faţă cu el, când joci împotriva lui. V-aţi schimbat părerea iniţială?

M.M: Este un jucător foarte bun, exact ce vedeam şi la TV. Un caracter extraordinar, un băiat modest. Am rămas uimit în Brazilia că am fost apreciaţi de toată lumea. Toată lumea ne-a felicitat acolo şi ne-a făcut să fim mândri că suntem români.

S.R: Părerea e aceeaşi. Un jucător incredibil, tehnic şi foarte puternic. Este un om de nota 10.000. Incredibil! Este şi foarte, foarte umil.

„M-a luat de gât şi m-a pupat!”

Barcelona sau Real Madrid?

M.M: Eu sunt fan Real Madrid.

S.R: Barcelona.

Cristiano Ronaldo, Neymar sau Messi?

M.M: Neymar îmi place pentru că este un jucător fenomenal. Jucătorul meu favorit este, însă, Cristiano Ronaldo.

S.R: Neymar este cel mai bun din lume. Îmi place de el foarte mult. Dintre Messi, Cristiano Ronaldo şi Neymar, el este favoritul meu.

Aţi avut ocazia să vorbiţi cu Neymar după sau înaintea meciului?

M.M: Nu am vorbit personal cu el. A fost foarte asaltat aolo de reporteri şi fani şi era foarte greu să ajungi la el.

S.R: După meci şi în timpul lui m-a felicitat şi mi-a zis că sunt bun. Cea mai mare bucurie a fost când m-a luat de gât şi m-a pupat! Şi când mi-a dat tricoul lui cu semnătura pentru cel mai bun jucător.

„Duşmani” în peluze

Echipa favorită din Liga 1?

M.M: Steaua Bucureşti.

S.R: Dinamo

Jucător favorit din Liga 1?

M.M: Îmi place foarte mult Denis Alibec. La fel şi Budescu, sunt jucători creativi. Mi-aş dori foarte mult să-i cunosc şi personal.

S.R: Îmi place de Alexandru Ioniţă de la Astra Giurgiu. Atât!

Transplant de ficat cu 8 luni înaintea marei finale

Mihai Mihalache, căpitanul lui TAO United, are 37 de ani şi o poveste interesantă de viaţă. Cu nu mai puţin de 8 luni înaintea finalei din Brazilia, Careca, aşa cum este poreclit Mihai, a fost supus unei grele încercări: „Simt că mai pot continua pe acest drum şi că mai pot realiza lucruri frumoase, mai ales că eu vin după un transplant de ficat. I-am donat o parte din el soţiei în urmă cu opt luni pentru că era grav bolnavă. Dumnezeu a fost lângă mine şi m-a răsplătit. Acum este foarte bine şi suntem bucuroşi că totul a decurs normal”.

Sprijiniţi financiar de un om de afaceri

Deşi nu a câştigat niciun premiu financiar după finala din Brazilia, echipa României, campioana mondială din 2017, a primit, totuşi, un premieu: o excursie la Barcelona.

Mihai ne-a dezvăluit că nimic nu ar fi fost posibil fără susţinerea unui om de afaceri din România. „Din partea organizatorilor nu am primit nimic. Avem noi o primă de la o persoană care a fost lângă noi de la începutul proiectului. Un om deosebit, care ne-a sprijinit din toate punctele de vedere. A fost ceva emoţionant şi pentru el, a venit la aeroport şi ne-a aşteptat, dar cu greu a făcut faţă competiţiei de acasă. Emoţii mari!” .

Fotbalul, chiar în forma sa „5 la 5”, i-a oferit ocazia să îl cunoască şi pe Ciprian Marica: „Este un băiat deosebit din câte am observat. Ne-a felicitat după finala naţională din Bucureşti”.

Vrea să joace mijlocaş stânga la Dinamo!

Nici Silviu Radu, marcatorul golului de aur în finala cu Marea Britanie, nu are o poveste de viaţă liniştită. Tânărul campion mondial în vârstă de 25 de ani a început fotbalul la CS Otopeni, dar a fost nevoit să renunţe: „Am jucat la CS Otopeni şi FC Snagov, în liga a doua, dar am renunţat pentru că fotbalul din România este bazat pe pile. Dacă nu cunoşti pe cineva sau nu ai impresar, chiar dacă eşti bun, nu poţi face nimic.”

Nadal, aşa cum i se spune lui Radu în cercul său de prieteni, este fanul lui Dinamo şi speră să ajungă să joace în Liga 1, deşi în urmă cu puţin timp a fost nevoit să lucreze ca vânzător într-un centru comercial: „Am foarte mare încredere în mine acum, îmi doresc să joc fotbal pe teren mare. Aştept oferte, nu neapărat că am câştigat finala din Brazilia. Îţi spun sincer, eu cred că aş putea să joc în Liga 1… la ce fotbal se joacă în România. Vreau să mă duc să dau probe şi dacă sunt bun să rămân, dacă nu… nu… Momentan nu am nicio ocupaţie. Doar am muncit ca vânzător timp de două luni la un prieten, vindeam diverse lucruri pentru a câştiga un ban. Eu pot juca mijlocaş stânga şi m-aş vedea lucrând la Dinamo cu antrenorul Cosmin Contra. Doar să fiu pregătit fizic ca să pot face faţă. Controlez foarte bine mingea şi cred că am stilul lui Vali Lazăr”.

Reguli la „Neymar Jr’s FIVE”, fotbal 5 vs. 5

* Nu există limitări de sex

* Vârsta între 16 şi 25 de ani

* Doi jucători pot avea peste 25 de ani

* Marchezi un gol, cealaltă echipă pierde un jucător

* Un joc durează 10 minute sau până când una dintre echipe nu mai are jucători pe teren

* Câştigătoarele etapelor locale se califică în finala naţională, iar echipa câştigătoare merge mai departe la finala mondială din Brazilia.

„Când am ajuns la teren, am văzut motivaţia echipei României şi mi-am spus în sine că au stofă de campioni. Şi aşa a fost. Mă bucur că am reuşit să găzduiesc pentru a doua oară finala mondială la institutul meu de fotbal din Brazilia” – Neymar da Silva Santos Junior

„Când am reuşit să intru în posesia mingii şi am început să înaintez către poarta britanicilor mi-au dat lacrimile de bucurie, aşa că nu ştiu exact cum am înscris golul” – Silviu Radu

105.690 de jucători din 53 de ţări de pe 6 continente au participat în calificărie „Neymar Jr’s Five” în cele 350 de etape de calificări