Tot ce trebuie să cunoşti despre gripa aviară! Care sînt primele simptome

Gripa aviara cauzata de virusul H5N1 este un tip de gripa care apare in mod normal la pasari. Dar, in cazuri rare, se poate raspandi de la pasarile infectate la oameni. Chiar daca gripa aviara este rara la oameni, atunci cand apare este de obicei severa. Copiii si adultii tineri par sa fie mai predispusi decat persoanele mai in varsta la a face gripa aviara.

O epidemie de gripa aviara a cauzat decesul a 18 persoane in Hong Kong in 1997. De atunci, au aparut cateva cazuri in Asia, Africa si in Orientul Mijlociu. Majoritatea persoanelor care au contactat gripa aviara au fost in apropierea unor pasari bolnave sau moarte in saptamana de dinaintea imbolnavirii. Oamenii de stiinta considera ca persoanele care fac gripa aviara o contacteaza de obicei de la pasarile bolnave. Dar daca virusul care determina gripa aviara se modifica sau sufera “mutatii”, s-ar putea ca gripa aviara sa se transmita de la o persoana la alta.

Cele mai frecvente simptome ale gripei aviare sunt:

Febra (temperatura de peste 37,8 grade Celsius)
Tuse
Dificultati de respiratie
Diareea
Alte simptome care pot sa apara sunt:

Durere in gat
Senzatia de confuzie
Durere de cap sau dureri corporale
Secretii nazale apoase
Gripa aviara poate fi foarte periculoasa. Mai mult de jumatate dintre persoanele care fac gripa aviara decedeaza. La oamenii cu gripa aviara, simptomele sunt mult mai severe comparativ cu gripa sezoniera.

Gripa aviara H5N1 prezinta doua trasaturi distincte:

afecteaza cu precadere copiii si adultii tineri
are o rata inalta de mortalitate
Manifestarile clinice ale gripei aviare sunt variabile.

Gripa aviara H5N1: majoritatea pacientilor cu infectie H5N1 prezinta un istoric de expunere recenta la pasari bolnave sau moarte. Infectia cu virusul H5N1 poate sa se prezinte sub forma unor simptome usoare, mergand pana la amenintarea vietii. Prezentarea clinica depinde de durata expunerii si de tipul virusului.

Perioada de incubatie: dupa contactul cu o pasare infectata, perioada de incubatie pentru infectia cu H5N1 la om este de 7 zile sau mai putin, fiind frecvent cuprinsa intre 2 si 5 zile. In cadrul transmiterii de la om la om, perioada de incubatie este de 3-5 zile, uneori ajungand chiar pana la 8-9 zile.

Manifestarile clinice:

Simptomele respiratorii sunt cele mai frecvente manifestari, dar au fost descrise si cazuri in care pacientii au avut doar simptome gastrointestinale sau simptome de afectare a sistemului nervos central. Trasatura dominanta a epidemiilor de gripa aviara H5N1 este afectarea predominanta a copiilor si adultilor tineri.

Digisport.ro

"S-a terminat!" Presa catalană nu a avut milă de Istvan Kovacs. Cuvinte greu de digerat pentru centralul român

Factorii de risc:

Intarzierea prezentarii la spital, prezenta pneumoniei bilaterale.

Complicatii:

Insuficienta de multiorgan cu disfunctie renala si afectare cardiaca, hemoragie pulmonara, pneumotorax si pancitopenie (scaderea celulelor din sange). Majoritatra deceselor s-au datorat insuficientei respiratorii. Pacientii cu boala severa au de obicei leucopenie, neutropenie, limfopenie si trombocitopenie in momentul internarii in spital. Alte anomalii ale datelor de laborator sunt: cresterea transaminazelor (AST>ALT), lactat dehidrogenazei, creatinkinazei , si hipoalbuminemie.

Investigatii imagistice:

In cadrul gripei aviare, pe examenul radiografic pulmonar se pot intalni infiltrate difuze sau multifocale, infiltrate interstitiale, condensare segmentara sau lobulara. De obicei nu se intalnesc revarsate pleurale(“lichid la plamani”). Progresia catre insuficienta respiratorie se asociaza cu infiltrate difuze bilaterale, in “sticla mata”.

Cine ar trebui testat pentru gripa aviara?

Majoritatea pacientilor cu gripa aviara H5N1 au un istoric de expunere recenta la pasari bolnave sau moarte. Un pacient care intruneste urmatoarele criterii ar trebui testat pentru gripa aviara:

Are o afectiune care necesita spitalizare sau care este fatala si
Are o temperatura corporala documentata de ≥ 38 grade C in ultimile 24 de ore sau are o stare de febrilitate in ultimile 24 de ore si
Are pneumonie confirmata pe radiografia pulmonara, sindrom de detresa respiratorie acuta, sau alta afectiune respiratorie severa si
Are cel putin una dintre expunerile urmatoare in ultimile 7 zile de la debutul simptomelor: istoric de calatorie intr-o tara in care a fost documentata infectia cu virusul aviar H5N1 la pasari si/sau la oameni si are cel putin o expunere potentiala in timpul calatoriei.
Expuneri potentiale in timpul unei calatorii:

Contact direct (manipulare, preparare pentru consum) cu pasari de curte sau salbatice care sunt aparent sanatoase, bolnave sau moarte.
Contact direct cu suprafete contaminate cu fecale sau diverse parti ale pasarilor de curte (de exemplu, carcase, organe interne) care pot contine virusul aviar H5N1.
Consum de carne de pasare curte incomplet preparata sau cruda.
Contact apropiat cu un animal infectat cu virusul aviar, altul decat pasarile de curte sau salbatice (pisici sau caini).
Contact apropiat cu o persoana care a fost spitalizata sau a decedat printr-o afectiune respiratorie severa, neexplicata.
Contact apropiat cu o persoana bolnava, cu o infectie confirmata cu virusul aviar H5N1.
Contact apropiat cu o persoana bolnava, care este in curs de investigare pentru o posibila infectie H5N1.
Lucreaza in laborator, cu un virus aviar H5N1 viu.
DIAGNOSTIC:

Diagnosticul gripei aviare H5N1 se poate face prin unul sau mai multe dintre urmatoarele teste:

Testarea prin reactia de polimerizare in lant, pentru ARN-ul viral al gripei aviare A (H5N1)
Cultura virusului, realizata doar daca sunt indeplinite conditiile de biosiguranta de nivel 3
Cresterea de patru ori a anticorpilor specifici-H5 in ser
Cel mai bine, probele ar trebui trimise pentru diagnostic cat mai devreme posibil dupa aparitia simptomelor. Diagnosticul este imbunatatit daca probele se recolteaza de la nivelul gatului fata de cele de la nivelul nasului.

Diagnosticul diferential al gripei aviare

Diagnosticul diferential se face cu pneumonia atipica, cu infectiile virale respiratorii tipice (cum ar fi gripa sezoniera si virusul respirator sincitial), cu sindromul respirator acut sever si cu infectiile respiratorii superioare asociate cu conjunctivita.

TRATAMENT:

Exista doua clase de medicamente care s-au dovedit a fi eficiente impotriva gripei: adamantinele (amantadina si rimantadina) si inhibitorii de neuraminidaza (oseltamivir si zanamivir).

Doza optima si durata tratamentului antiviral pentru gripa aviara nu au fost stabilite. Organizatia Mondiala a Sanatatii a facut urmatoarele recomandari de tratament:

Pentru pacientii cu gripa aviara confirmata sau cu grad inalt de suspiciune, tratamentul ar trebui initiat cu oseltamivir, din moment ce s-a demonstrat un beneficiu impotriva infectiei sezoniere gripale. S-a aratat ca initierea precoce a tratamentului cu oseltamivir poate preveni infectia gripala aviara severa si/sau poate reduce mortalitatea.

Doza si durata standard de tratament cu oseltamivir sunt de 75 mg de doua ori pe zi, timp de 5 zile, dar pot fi luate in considerarea si doze mai mari de 150 mg de doua ori pe zi si o perioada mai lunga de administrare, de pana la 10 zile, in special la pacientii cu pneumonie sau cu progresie clinica. Tratamentul cu oseltamivir ar trebui administrat cat mai devreme posibil, dar poate fi initiat chiar si la pacientii care se prezinta mai tarziu deoarece replicarea virala este mai prelungita decat la gripa sezoniera necomplicata (pentru care este indicata doar terapia precoce).

Zanamivirul inhalator nu ar trebui utilizat. Zanamivirul si peramivirul administrate intravenos pot fi alternative ale tratamentului cu oseltamivir oral.

Adamantanii (amantadine si rimantadina) nu ar trebui utilizati ca tratament de prima linie datorita ratei inalte de rezistenta a gripei aviare H5N1 la aceasta clasa de medicamente si datorita emergentei rapide a rezistentei atunci cand se utilizeaza in monoterapie pentru gripa sezoniera.

Tratamentul combinat cu un inhibitor de neuraminidaza si un adamantan poate fi luat in considerare daca infectia apare intr-o regiune unde virusul poate fi sensibil la adamantani, la un pacient cu pneumonie sau cu progresie clinica a bolii.

Glucocorticoizii in doza mare nu aduc vreun beneficiu, ba chiar pot influenta negativ evolutia la pacientii cu gripa aviara, inclusiv prin aparitia infectiilor secundare. De aceea, glucocorticoizii ar trebui luati in considerare doar la pacientii cu soc septic si insuficienta adrenala care necesita medicamente vasopresoare.

Profilaxia antibiotica nu este recomandata de obicei.

Se recomanda monitorizarea saturatiei oxigenului si administrarea suplimentara de oxigen pentru a corecta hypoxemia (scaderea concentratiei de oxigen din sange).

Metode de protectie impotriva gripei aviare

Ca masuri generale, se recomanda:

Spalarea mainilor cu apa si sapun cat mai des, sau cu alte solutii dezinfectante.
Evitarea persoanelor sau animalelor bolnave.
Evitarea contactului cu pasari de curte sau alte pasari din tarile in care exista epidemii de gripa aviara. Aici sunt incluse si magazinele care vand pasari vii.
Atunci cand aveti simptome asemanatoare celor prezentate mai sus, prezentati-va la medic. Cat sunteti acasa , odihniti-va si beti multe lichide. Puteti lua paracetamol pentru ameliorarea febrei si durerilor. Nu administrati aspirina sau alte medicamente care contin aspirina copiilor mai mici de 18 ani. La copii, aspirina poate provoca aparitia unei afectiuni serioase numite sindromul Reye.

Trebuie sa va prezentati cu copilul la medic daca acesta :

Incepe sa respire rapid sau are probleme cu respiratia
Incepe sa se cianozeze (se invineteste)
Nu bea suficiente lichide
Nu se poate trezi sau nu reactioneaza cand il stimulati
Se amelioreaza simptomele de gripa, dar se imbolnaveste din nou, cu febra sau tuse
Afre febra insotita de o eruptie
Daca va prezentati la medic si banuiti ca aveti gripa aviara, ar trebui sa purtati o masca sau sa asteptati intr-o zona in care este un risc mai mic de raspandire a infectiei.

sursă: i-medic.ro