10 mai, Ziua Regalității, are și alte semnificații istorice pentru români. Le cunoști?

Ziua Regalității, 10 mai, mai „găzduiește” și alte momente importante din istoria României. Care, din păcate, au ajuns să fie foarte puțin cunoscute în ziua de azi. A fi patriot, ați cunoaște istoria neamului și a țării a ajuns desuet, „nu e, man, deloc cool, gen, dacă mă-nțelegi, ie!”. FANATIK îți oferă cealaltă alternativă, cea normală, de bun român…

Ziua Regalității, 10 mai, are și alte semnificații istorice pentru români. Le cunoști?

Ziua Regalității, 10 mai, a fost ziua națională a României până când au preluat puterea comuniștii, în 1947. Care au șters, pur și simplu, „Ziua Regelui”, cum i se spunea datei de 10 mai, trecut la index de puterea populară drept „dușman al poporului”. Una dintre nenumăratele exagerări ideologice, stupide,  ale acelor vremuri.

Comuniștii n-au fost primii care au interzis celebrarea zilei de 10 mai, le-au luat-o înainte nemții, în 1917, când, în timpul Primului Război Mondial, au ocupat vremelnic România. Și au dat „Verboten!” Zilei Regelui…

10 mai 1866: A sosit la București prințul german Carol de Hohenzollern Sigmaringen, domnitorul Principatelor Unite ale Moldovei și Țării Românești

Dacă ne întoarcem în timp, ziua de 10 mai a devenit specială pentru români din 1866, când, în acea dată, sosea la București, capitala Principatelor Unite ale Moldovei și Țării Românești (România, ca denumire statală, nu exista încă) prințul german Carol de Hohenzollern Sigmaringen. După ce sosise în țară, la Turnu Severin, cu vaporul, pe 8 mai.

Digi24.ro

VIDEO Apelul la 112 care anunța că Potra pregătește proteste: „Vin înarmați la București, vor să facă prăpăd”

Era domnitorul ales de plebiscitul din aprilie 1866, după lovitura de stat din februarie 1866, care l-a înlăturat și l-a trimis în exil pe domnitorul Unirii, Alexandru Ioan Cuza. Alegere puternic susținută de Franța și Prusia, în mare opoziție cu Turcia și Rusia, motivele fiind evidente.

Începea astfel cea mai lungă domnie din istoria țării, o domnie de 48 de ani, care va aduce noul nume, România (din 1 iulie 1866) și independența (în 1877) Principatelor Unite ale Modovei și Țării Românești. Și perioada în care data de 10 mai se fixa în conștiința românilor drept Ziua Națională și Ziua Dinastiei.

10 mai 1877: Domnitorul României a proclamat independența țării față de Imperiul Otoman

Domnia lui Carol de Hohenzollern Sigmaringen a cunoscut un moment de importanță covârșitoare pentru noi în 1877, când, la 10 mai, a  proclamat solemn independența țării față de Imperiul Otoman, votată cu o zi înainte (de unde și decizia regimului comunist de a considera această dată Ziua Independenței, pentru a nu avea nicio legătură cu mult hulita regalitate) de cele două camere ale parlamentului, Camera Deputaților și Senat.

În războiul ruso-turc din 1877-1878, când a fost obținută independența de facto pe câmpurile de bătălie, cu arma în mână, principele Carol a fost efectiv la comanda trupelor române. Iar la Congresul de la Berlin, din 13 iunie-13 iulie 1878, a fost consfințită „oficial” de puterile vremii independența absolută a Principatelor Unite față de Imperiul Otoman.

Digisport.ro

Gata! FCSB s-a calificat în play-off-ul Europa League. Cea mai probabilă adversară

Proclamarea independenței pe 10 mai 1877 este argumentul principal pentru care mulți istorici susțin că Ziua Națională a României ar trebui să fie pe 10 mai, nu pe 1 decembrie, ziua desăvârșirii României Mari în 1918 prin unirea cu Transilvania.

10 mai 1881: încoronarea Principelui Carol ca Regele Carol I al României

Oricum ar fi, ziua de 10 mai este una dintre cele mai importante din istoria noastră națională. Pentru că, după evenimentele petrecute la această dată și amintite anterior, pe 14 martie 1881, cele două camere ale Parlamentului României au proclamat „Înălțarea principatelor române la gradul de Regat și a hotărât ziua de 10 mai, care era Ziua Independenței, să fie cea în care să se facă Încoronarea Principelui Carol ca Rege al României”, conform romaniaregala.ro.

Și astfel s-a realizat „triumviratul” evenimentelor care marchează decisiv data de 10 mai în calendarul istoric al României. De-abia în aprilie 2015, parlamentul a catadicsit, între legi pentru stabilirea pensiilor speciale și schimbarea parcului auto, să decreteze ziua de 10 Mai zi de sărbătoare națională…

• „Astăzi este sărbătotarea naţională de 10 mai. În fiecare an, Palatul Elisabeta deschide larg porţile pentru mii de români din ţară, din Republica Moldova şi din toate colţurile lumii. Din păcate, în acest an, nu putem face la fel. Suntem în gând alături de toţi cei care sărbătoresc astăzi Coroana Română, istoria noastră modernă şi aspiraţiile noastre de libertate, progres şi democraţie” – Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei
• „De-a lungul unui secol şi jumătate, toate generaţiile familiei noastre au luat parte la această mare sărbătoare românească, a primăverii şi a identităţii naţionale. Chiar dacă zilele acestea sunt dificile pentru noi toţi, vă doresc tuturor o sărbătoare de 10 Mai cu speranţă, încredere şi convingerea în destinul ţării noastre. La mulţi ani!” – Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei
• „Sărbătorim astăzi Ziua Independenței naționale și Ziua Regalității, prin care rememorăm trei momente istorice importante pentru destinul statului român modern, petrecute toate pe 10 mai: proclamarea Principelui Carol ca domnitor al Principatelor Unite, în 1866, Independența față de Imperiul Otoman, în 1877, și transformarea țării din principat în regat, în 1881, când Principele Carol a fost încoronat ca primul rege al României” – Ludovic Orban, prim-ministrul României
• „Independența națională și instituția monarhiei s-au sedimentat în conștiința colectivă ca pași hotărâtori pentru consolidarea statului român modern, prosper și respectat în Europa de la începutul veacului trecut” – Ludovic Orban, prim-ministrul României
• „Familia Regală a României a fost mereu aproape de români. Membrii săi au luptat, din tristul exil, împotriva dictaturii care a îngenuncheat țara, iar în perioada post-decembristă au fost adevărați ambasadori ai intereselor României. Determinarea, demnitatea și onoarea de care au dat dovadă în acțiunile lor sunt repere morale pe care societatea le prețuiește și bune exemple pentru generațiile actuale și pentru cele care ne vor urma” – Ludovic Orban, prim-ministrul României
• „Și așa cum, în trecut, românii au găsit împreună calea spre idealurile lor de libertate, independență și unitate, stă în puterea noastră, a tuturor, să depășim situația generată de pandemie și să ne urmăm destinul european. La mulți ani România! La mulți ani Casei Majestății Sale Custodele Coroanei!” – Ludovic Orban, prim-ministrul României
• 30.000 de bucureșteni au salutat entuziasmați, pe străzi, intrarea în Capitală a prințul german Carol de Hohenzollern Sigmaringen, noul domnitor al Principatelor Unite ale Moldovei și Țării Românești
• 4.302 morți și dispăruți, 3.316 răniți și 19.904 bolnavi dintr-un efectiv de 66.000 de soldați a fost „contribuția” României în Războiul de Independență din 1877-1878
• 100 de milioane lei aur a costat Războiul de Independență (1877-1878) pe cetățenii României
• 64.000 de oameni, 3.000 de militari (dorobanți, jandarmi, husari și stegarii tuturor regimentelor din armata română) și 1.400 de oficiali (parlamentari, prefecți, primari, membrii ambasadelor străine acreditați la București, înalte fețe bisericești) au participat pa străzile Capitalei, de la Gara Cotroceni la Gara de Nord, de la Mitropolie la Palatul Regal, la încoronarea Regelui Carol I al României pe 10 mai 1881