Se înscrie în selecta categorie a oraşelor pe care oricine şi-ar dori să le viziteze măcar o dată-n viaţă. Cu mai bine de 6 milioane de locuitori, Rio de Janeiro este al doilea cel mai mare oraş din ţară, fiind recunoscut în întreaga lume datorită plajelor Copacabana şi Ipanema, celebrei statui a lui Isus sau pentru carnavalul său anual.
Istoricul său este relativ „sărac”, oraşul fiind creat în 1960 pentru a înlocui Rio de Janeiro în postura de Capitală a Braziliei. În prezent are o populaţie comparabilă cu cea a Bucureştiului, undeva în jurul a 2,5 milioane de locuitori, ceea ce îl face al patrulea cel mai mare oraş al ţării. Este totodată singurul oraş-capitală din întreaga lume construit în secolul XX.
Incluzînd zona metropolitană, aproximativ 20 de milioane de oameni locuiesc în Sao Paulo, socotit drept principalul centru economic, financiar şi comercial al Americii Latine. Este cel mai mare oraş din emisfera sudică şi dă lumii numeroase muzee importante, precum „Memorial da America Latina” sau „Muzeul Limbii Portugheze”. Deviza acestui oraş este „Non ducor, duco”, ceea ce înseamnă „Nu sînt condus, conduc”. De loc de neglijat, Sao Paolo este înfrăţit cu Bucureştiul!
Oraşul care a găzduit Cupa Confederaţiilor nu putea fi scos din calcule pentru Cupa Mondială. Poate că nu are tradiţia lui Rio de Janeiro, puterea financiară din Sao Paulo sau autenticitatea Brasiliei, însă rămîne un centru important al ţării, cu mult peste celelalte oraşe din regiune. Trei echipe de fotbal provin din Fortaleza, motiv pentru care poate fi socotit drept un adevărat oraş al balonului rotund.
Este un oraş important pe harta Braziliei, atît ca întindere, cît şi din punct de vedere economic. A fost populat încă de prin secolul al XVII-lea, însă proiectarea şi construirea lui s-au consemnat în 1890. Este a treia „aglomerare urbană” a ţării, după Sao Paolo şi Rio, cu peste 5,8 milioane de locuitori. Are unul dintre cele mai mari parcuri din ţară, Parque das Mangabeiras, cu o întindere de peste 2,3 kilometri pătraţi. Este recunoscut şi datorită rezervaţiei naturale Mata do Jambeiro, în care trăiesc peste o sută de specii de păsări. A găzduit meciuri ale Cupei Mondiale din 1950.
Este un oraş mic în comparaţie cu precedentele, dar oamenii de aici trăiesc pentru fotbal ca nimeni alţii. De altfel, Ronaldinho, unul dintre cei mai mari fotbalişti din istoria Braziliei, şi nu numai, s-a născut, a copilărit şi a jucat aici. A găzduit meciuri din CM 1950. „Casă” pentru Internacional şi Gremio, două dintre cele mai impunătoare cluburi ale Americii de Sud, ambele cîştigătoare ale Copei Libertadores.
Se bucură de statutul neoficial de „Capitală a fericirii” datorită numeroaselor petreceri ce se ţin pe străzile sale, carnavalul din Salvador fiind încă şi mai mare decît cel din Rio! Centrul său istoric se leagă aproape în totalitate de tradiţia portugheză, în vreme ce una dintre plajele sale, Porto da Barra, a fost desemnată în 2007 de către un celebru cotidian englez drept cea de-a treia plajă din întreaga lume.
Capitala federativă a zonei Pernambuco îmbină perfect tehnologia prezentului cu autenticitatea trecutului. Investiţiile private semnificative au făcut din Recife al doilea cel mai mare centru medical din Brazilia, devansat doar de Sao Paulo. Este şi un puternic centru educaţional, numeroase figuri istorice ale ţării mutîndu-se aici pentru a studia. Infrastructura este superioară majorităţii oraşelor din Brazilia, ceea ce face din Recife un loc perfect şi pentru turism.
Climatul său le va da mari bătăi de cap echipelor programate să joace aici, temperaturile maxime ale lunilor iunie şi iulie atingînd chiar şi 38 de grade Celsius. Populaţia sa este extrem de versatilă, fiind împărţită între europeni, africani şi americani nativi. Asemenea majorităţii oraşelor din Brazilia, Cuiaba este recunoscut drept un oraş care promovează non-stop dansul şi muzica.
Turiştii care vin în acest oraş au ocazia de a întreprinde călătorii în jungla din uriaşul bazin al Amazonului. Fotbaliştii, în schimb, vor avea mari bătăi de cap, temperaturile de aici fiind, indiferent de luna anului, de minimum 26 de grade Celsius, cu o umiditate uriaşă, de 95%. Reprezintă pentru Brazilia ceea ce este Monte Carlo pentru Franţa, majoritatea familiior stabilite aici avînd o situaţie financiară prosperă.
Este singurul oraş dintre cele 12 alese pentru a găzdui Cupa Mondială a cărui populaţie totală nu depăşeşte un milion de locuitori. Chiar şi aşa, turiştii sînt atraşi atît de numeroasele frumuseţi naturale pe care le descoperă aici, cît şi de plajele şi muzeele istorice. Este cel mai apropiat oraş al Braziliei faţă de Africa şi Europa.
Este un important centru cultural, politic şi economic al Americii Latine. Creşterea s-a produs la mijlocul anilor ’50, Curitiba devenind în prezent cel de-al patrulea oraş al Braziliei ca nivel economic. Are cea mai bună infrastructură din ţară în privinţa dezvoltării fotbalului, fapt pentru care a primit o importantă distincţie în 2010. În oraş locuiesc şi foarte mulţi oameni cu origini europene, precum nemţi, polonezi, ucraineni sau italieni.