Câți cetățeni ruși au cerut azil în România de frica lui Putin. Cererile au fost aprobate după invazia Rusiei în Ucraina

Din totalul numărului de cetățeni ruși care au primit azil politic în România, mai mult de jumătate au făcut această solicitare în anul 2022, așa cum reiese din informațiile obținute de FANATIK de la Inspectoratul General pentru Imigrări. Altfel spus, în primul an al conflictului armat din Ucraina, stat invadat de Rusia, s-au înregistrat jumătate din cererile de azil care au venit din partea unor persoane cu naționalitate rusă.

Cele mai multe solicitări de azil din partea rușilor au fost în 2022 și 2025

Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI) a transmis, într-un răspuns oficial pentru FANATIK, date referitoare la numărul cererilor de azil depuse de cetățeni ai Federației Ruse în ultimii patru ani. Au fost înregistrate 135 de cereri de azil, cele mai multe fiind raportate în primul an de război. Mai exact, 70 de cereri de azil au fost aprobate în anul 2022, anul invaziei ruse în Ucraina.

Conform informațiilor furnizate de IGI, în anul 2023 au fost înregistrate 21 de cereri de azil formulate de cetățeni ruși”. Numărul acestora a scăzut în anul următor, când au fost depuse 11 cereri. În 2025, însă, autoritățile au consemnat o creștere semnificativă, fiind înregistrate 33 de cereri de azil din partea cetățenilor Federației Ruse. „În total, pentru perioada dintre 2022 și 2025, Inspectoratul General pentru Imigrări a înregistrat 135 de cereri de azil depuse de cetățeni ruși”, așa cum reiese din răspunsul IGI.

Ce înseamnă o cerere de azil

Depunerea unei cereri de azil în România de către un cetățean al Federației Ruse „înseamnă solicitarea protecției statului român, atunci când persoana consideră că nu se poate întoarce în siguranță în țara de origine din cauza riscului de persecuție, violență, război sau tratamente inumane”. Procedura explicată anterior este reglementată de Legea nr. 122/2006 privind azilul în România, care stabilește condițiile în care un străin poate cere protecție dacă nu se poate întoarce în siguranță în statul de origine.

Digi24.ro

Hainele și nu pozele nud ale consulului Ucrainei în Republica Dominicană au dus la concedierea ei. Ce a purtat Victoria Iakimova

Spre exemplu, dacă cetățenii ruși care au depus solicitare de azil în această perioadă au avut ca temeri faptul că vor fi persecutați sau nu vor mai putea ieși din Rusia dacă se întorc, ucrainenii se tem că nu au unde să se mai întoarcă în zonele ocupate de ruși, așa cum a aflat FANATIK de la reprezentanți ai IGI.

Digisport.ro

S-a terminat! Anunț de la cel mai înalt nivel: lovitură de proporții pentru Iran

Conform legislației, „azilul este protecția acordată de România unei persoane care se teme în mod justificat de persecuții în țara sa, din motive precum opiniile politice, religia, naționalitatea sau apartenența la un anumit grup social”. În practică, un cetățean rus poate depune o cerere de azil dacă susține că riscă persecuții sau tratamente inumane în Rusia ori dacă există riscuri grave legate de conflicte armate sau de represiune politică.

Cererile de azil din 2025

În anul 2025 au fost înregistrate, pe lângă cele 33 de cereri din partea rușilor, alte 1.167 de solicitări de azil din partea altor cetățeni, cu 51,3% mai puține față de perioada similară a anului 2024, când au fost depuse și înregistrate 2.465 de astfel de cereri, așa cum reiese din datele bilanțului IGI.

Revenind la datele pentru 2025, cele mai multe cereri de azil au fost înregistrate la Centrul Regional de Proceduri și Cazare pentru Solicitanții de Azil București, numărul acestora (426) reprezentând 48,7% din totalul cererilor depuse la structurile IGI și 35,5% din numărul cererilor depuse la nivel național. În perioada de referință, cele mai multe cereri de azil au fost înregistrate pentru cetățeni din Siria – 300, Irak – 110 etc.

În anul 2024, la nivelul Inspectoratului General pentru Imigrări (IGI) din România, au fost depuse 2.467 de cereri de azil. În 2022, în România au fost depuse circa 7.525 de cereri de azil în primele șase luni, iar până la finalul anului totalul a trecut de 10.000. În 2023, numărul cererilor a crescut și mai mult, ajungând la 10.346 de solicitări de protecție internațională, potrivit datelor sistemului european de azil și ale autorităților române.

Pașii procedurii de azil

După depunerea cererii de azil, persoana dobândește statutul de solicitant de azil, iar cazul este analizat de Inspectoratul General pentru Imigrări. Autoritățile verifică motivele invocate și decid dacă acordă una dintre cele două forme de protecție prevăzute de lege: statutul de refugiat sau protecția subsidiară. Prima se acordă în situații de persecuție individuală, iar a doua atunci când persoana riscă pedeapsa cu moartea, tortura sau violențe grave în cazul întoarcerii în țara de origine.

Chiar și după obținerea azilului, persoana rămâne cetățean al statului de origine, în acest caz al Federației Ruse. Statutul de refugiat sau protecția subsidiară îi oferă însă drept de ședere în România, acces la piața muncii, servicii medicale și educație, precum și un document special de călătorie. Cetățenia română nu se acordă automat, putând fi solicitată ulterior, după o perioadă de rezidență legală, în condițiile prevăzute de Legea cetățeniei române nr. 21/1991. Astfel, azilul reprezintă o formă de protecție juridică, nu o schimbare imediată a cetățeniei persoanei care îl primește.