Sâmbătă, pe data de 21 mai se împlinesc 142 de la momentul nașterii lui Tudor Arghezi, unul dintre cei mai talentați poeți și prozatori de la noi din țară.
Tudor Arghezi a fost unul dintre cei mai buni autori din perioada interbelică, dar a avut și una dintre cele mai controversate vieți, unele detalii despre aceasta nefiind știute nici măcar acum, la un secol și jumătate de la momentul nașterii acestuia.
Numele real al lui Tudor Arghezi era, de fapt, Ion Theodorescu. Acesta s-a născut la București, dar familia lui era originară din județul Gorj, Târgu Cărbunești.
Perioada copilăriei a fost una foarte dureroasă pentru poetul interbelic, chiar el mărturisind că aceea a fost cea mai grea perioadă a vieții stare și nu și ar mai dori niciodată să fie copil din nou.
“Este cea mai amară vârstă a vieţii. N-aş mai voi să fiu o dată copil”, spunea poetul.
Încă de la vârsta de 11 ani, poetul a trebuit să se întrețină singur, din obligație, deoarece familia sa avea o stare financiară precară. Astfel, începând din anul 1891, acesta a început să muncească.
Deoarece învăța bine la școală și se descurca la toate materiile, Tudor Arghezi a început să câștige bani în timp ce era la școala gimnazială dând meditații altor copii.
În 1896, Tudor Arghezi își face debutul literar, dar nu sub acest pseudonim pe care avea să îl folosească tot restul vieții. Sub îndrumarea lui Alexandru Macedonski, în revista “Liga Ortodoxă”, Ion Theo debutează oficial.
După ce a terminat liceul, Tudor Arghezi avea să trăiască prima mare dramă din viața sa. Poetul a suferit enom după moartea iubitei sale, prima femeie de care se îndrăgostise.
Extrem de tulburat de această pierdere și neștiind ce să facă pentru a o putea suporta, marele poet a încercat să găsească alinare în divinitate.
Așa se făce că, începând din anul 1900 până în 1904, Tudor Arghezi s-a călugărit și a locuit la Mănăstirea Cernica vreme de patru ani.
Iosif nu a stat, însă departe de viața lumească, fiind implicat într-un scandal tocmai din cauza faptului că s-a călugărit. Astfel, poetul a avut o aventură cu profesoara Constanţa Zissu, în urma căreia aceasta a rămas însărcinată.
Femeia a plecat la Paris pentru a ascunde această sarcină, iar Tudor Arghezi a renunțat la haina monahală pentru a fi alături de copilul său și mama acestuia.
Pentru acest gest, autoritățile bisericești au considerat că a încălcat canoanele, iar unele voci spuneau că oricum poetul alesese calea monahiei dintr-o toană. Tudor Arghezi a mai avut doi copii cu soția sa, Paraschiva Burda.
Arghezi a cumpărat un teren de peste 17.000 de mp în 1926, unde avea să își construiască deja celebra casă de la Mărțișor, aflată pe dealul cu același nume.
Casa a fost terminată cu sprijin bănesc de la Carol al II-lea, după ce poetul ceruse sprijin, fiind într-o situație materială catastrofală.
După moartea lui Tudor Arghezi, locuința sa de la Mărțișor a devenit casă memorială. Aceasta este într-o stare bună chiar și după atâția ani, acela fiind și locul de veci al poetului și al mult iubitei sale soții.