143 de trenuri noi vor circula în România. De când va fi posibil acest lucru

Autoritatea de Reformă Feroviară (ARF) planifică achiziționarea unui nou lot de 143 de trenuri electrice pentru rute scurte, cu capacități de 160 și 200 de locuri.

Noi trenuri electrice pentru România

Din acest total, 58 de trenuri vor fi finanțate prin fonduri europene în cadrul Programului Transport 2021 – 2027. Licitația pentru cele 58 de trenuri finanțate va fi organizată pe loturi.

„Am reuşit să înaintăm cu demararea noului proiect de achiziţie de trenuri electrice de scurt parcurs, în condiţiile în care Guvernul a aprobat recent Ordonanţa de Urgenţă care actualizează cadrul de reglementare al Fondului pentru Modernizare. Colegii mei au finalizat studiul de fezabilitate pentru achiziţia unui nou pachet de trenuri electrice de scurt parcurs – RE-R 2, 3 şi 4 au primit numele de cod.

Practic, vorbim de un pachet de 143 de trenuri suplimentare faţă de cele 62 care sunt sub contract începând cu decembrie anul trecut. Din aceste 143 de trenuri, avem deja identificată sursa de finanţare prin fonduri europene, Programul Transport, pentru 58 de trenuri de 160 şi de 200 de locuri.

Digi24.ro

„Washingtonul consideră Europa neimportantă”, susține Ben Hodges. Ce lipsește bătrânului continent și Ucrainei pentru a opri Rusia

Avem deja discuţii cu colegii noştri care gestionează fondurile europene şi vom aplica pentru atragerea unei noi surse de finanţare pentru o parte din aceste trenuri care încă nu sunt susţinute financiar”, a declarat, pentru AGERPRES, preşedintele ARF, Ştefan Roşeanu.

Digisport.ro

”Multe țipete și strigăte”. Prințul William a văzut ce face Kate Middleton și n-a stat pe gânduri: ”Catherine, ai înnebunit”

În cât timp se vor implementa noile servicii regionale

Conform declarațiilor șefului ARF, aceste trenuri, împreună cu cele 62 de trenuri electrice pentru rute scurte deja contractate cu producătorul polonez PESA, vor asigura, în aproximativ trei ani (până în 2026 – 2027), servicii regionale moderne în jurul reședințelor de județ, cu trenuri la interval de o oră pe fiecare direcție.

„Mai departe vor face colegii mei o analiză finală pe strategia de achiziţii dacă şi în interiorul acestor două loturi majore de achiziţie va mai exista vreo altă împărţire la unul din cele două pachete de trenuri. Ambele sunt de scurt parcurs, doar că la 160 de locuri e un număr mai mare de trenuri, practic e aproape de 40 de bucăţi.

Deci, am vorbit de o împărţire similară celei care a fost la achiziţia primelor trenuri semnate anul trecut, unde am avut câte 20 de trenuri pe fiecare lot. Este una dintre opţiunile analizate sau rămânem cu toate într-un singur pachet. Pentru ambele variante normal că există întotdeauna argumente pro şi contra, de la deschidere de piaţă până la uniformitatea flotei şi uşurinţa în asigura mentenanţa”, a mai precizat Roşeanu.

Ce se va întâmpla cu rutele neelectrificate

În prezent, ARF are încheiate contracte pentru 119 trenuri – atât pentru rute lungi, cât și pentru rute scurte. Adăugarea acestor 143 de trenuri va completa rețeaua pe traseele electrificate. De asemenea, ARF analizează și rutele neelectrificate pentru a determina tipurile și numărul de trenuri necesare pentru aceste trasee.

„Conform recomandărilor colegilor mei care au elaborat studiul, în perioada următoare vom elabora un studiu similar care să ia în vedere şi rutele neelectrificate care deservesc reşedinţele de judeţ, pentru că, din păcate, avem 12 municipii reşedinţă de judeţ pe zone în care liniile sunt complet neelectrificate şi, cred, încă şapte sau opt municipii reşedinţă de judeţ în care cel puţin una sau două direcţii importante au astfel de linii.

Chiar lângă Bucureşti avem ruta de Olteniţa, avem ruta care este închisă acum de la Urziceni şi ruta de Snagov, care sunt rute neelectrificate şi unde nu există o perspectivă prea rapidă de electrificare. Şi, atunci, pentru aceste rute trebuie să facem analizele în perioada următoare pentru a identifica necesarul de vehicule şi, bineînţeles, care sunt şi tehnologiile recomandate ca să permită, pe de o parte, depoluarea transportului în general, iar pe de altă parte să corespundă cerinţelor finanţatorilor, în primul fondurile europene, care sunt cam cele mai restrictive”, a adăugat Ştefan Roşeanu.