Au trecut 15 ani de la moartea Patriarhului Teoctist, existând multe controverse la acea vreme legate de trecerea sa în neființă.
Patriarhul Teoctist s-a născut pe 7 februarie 1915 în județul Botoșani. Acesta a fost liderul Bisericii Ortodoxe vreme de 21 de ani, dar a încetat din funcție odată cu decesul său. Numele real al Patriarhului a fost Toader Arăpașu.
Patriarhul Teoctist a devenit călugăr în 1935 la mănăstirea Bistrița din județul Neamț. Peste doi ani, acesta a devenit ierodiacon, iar în 1940 s-a înscris la Facultatea de Teologie din București, pe care a absolvit-o magna cum laude.
După ce Justinian Marina a devenit patriarhul bisericii ortodoxe în 1948, ascensiunea lui Teoctist devenit mai ușoară, având în vedere că cei doi erau apropiați. La doar doi ani după aceea, Teoctist Arăpașu era ales în rangul de episcop-vicar patriarhal.
În 1962 a fost ales ca episcopul Aradului și apoi a devenit arhiepiscop. În 1973 a fost ales ca arhiepiscop al Craiovei și mitropolit al Olteniei.
Patriarhul Teoctist a murit la vârsta de 92 de ani, așa că nu se poate spune că nimeni nu se aștepta ca acestea să se stingă din viață.
Totuși, medicul personal al acestuia era de părere că șeful Bisericii Ortodoxe a fost ucis. Cu o zi înainte de moarte, șeful Bisericii Ortodoxe a fost internat la Spitalul Fundeni, unde a suferit o intervenție chirugicală pentru prostată, operație care a fost un succes.
Sursele medicale spuneau atunci că starea de sănătate a Patriarhului este una foarte bună, dar la doar câteva ore după aceea a venit informația conform căreia patriarhul a murit din cauza unor complicații.
Medicul personal al Patriarhului, profesorul Nicolae Ursea, a făcut acuzații extrem de grave la adresa echipei de medici și chiar spunea că a fost mințit în legătură cu această operație pentru a evita ca el să participe la intervenție.
Ceea ce a fost însă mai grav, este că patriarhul Bisericii Orotodoxe nu s-a spovedit și nu s-a împărtășit înainte de operație pentru că nu știa că este atât de riscantă și poate duce la decesul său.
Medicul personal al Patriarhului Teoctist chiar a declarat că el nu era de acord cu această operație.
După acuzațiile făcute de profesorul Nicolae Ursea, au fost deschise mai multe anchete, al căror rezultat nu a fost făcut public niciodată.
În orice caz, echipa de medici care l-a operat atunci pe patriarh a fost exonerată de orice vină pentru moartea acestuia.
Teoria potrivit căruia patriarhul Bisericii Ortodoxe a fost asasinat a mai fost reluată și acum câțiva ani, de un alt apropiat al Patriarhului Teoctist, doctorul in filologie Tudor Nedelce.
Acesta spunea că operația ar fi trebuit să fie un succes și patriarhul ar fi trebuit să mai trăiască mulți ani după aceea.
De asemenea, Tudor Nedelce a dat vina pe echipa de medici și a acuzat de superficialitatea cu care au tratat cazul Patriarhului Teoctist. Acesta a spus că a fost folosit un medicament care i-a fost fatal Patriarhului.
“Operația reușită, pacientul mort, cam așa s-ar traduce această intervenție chirurgicală. Plavixul, medicamentul administrat Patriarhului… era contraindicat: Plavixul prelungește timpul de sângerare și, de aceea, trebuie folosit cu atenție la pacienții care sunt expuși riscurilor de sângerare din cauza traumatismelor, intervențiilor chirurgicale sau a altor condiții patologice.
Dacă un pacient este supus unei intervenții chirurgicale și un efect antiplachetar nu este dorit, tratamentul cu Plavix ar trebui întrerupt cu cinci zile înainte de intervenție, ceea ce nu s-a întâmplat”, a povestit el în ziarul Ediție specială.