169 de ani de la nașterea lui Ciprian Porumbescu! Opera Națională din București lansează opereta Crai Nou la Alba Iulia

Trecerea a 169 de ani de la nașterea marelui compozitor român Ciprian Porumbescu este omagiată de Opera Națională din București prin lansarea cu fast a operetei Crai Nou pe scena Casei de Cultură a Sindicatelor din Alba Iulia. Spectacolul va avea premiera sâmbătă, 15 octombrie 2022, în varianta semi-staged, începând cu ora 19:00.

Au trecut 169 de ani de la nașterea lui Ciprian Porumbescu. Opera Națională din București inaugurează spectacolul „Crai Nou” la Alba Iulia

Pe 14 octombrie 1853, la Şipotele Sucevei, în Bucovina, se năștea unul dinte cei mai mari compozitori pe care i-a avut vreodată România, Ciprian Porumbescu. Muzicologii l-au considerat mai mult de un simbol. Aparținând unor vremuri în care creația muzicală românească abia se dezvolta, la vârsta de mai puțin de 30 de ani compozitorul oferea prima operetă viabilă, ce mai târziu a devenit un reper.

„Balada” și „Crai nou” sunt operetele care i-au adus lui Ciprian Porumbescu o popularitate extraordinară în secolul al XIX-lea, decesul la doar 29 de ani al talentatului bucovinean fiind cel care a întrerupt un viitor care, spun specialiștii, ar fi putut fi uriaș în muzica mondială.

Opereta în două acte Crai nou s-a auzit pentru prima dată 27 februarie 1882, 11 martie, pe stil nou, pe o scenă improvizată a Gimnaziului Român din Braşov, acolo unde Ciprian Porumbescu lucra ca profesor de muzică şi cântări. Creația muzicală a fost compusă în același an pe textul lui Vasile Alecsandri, publicat la Iaşi în 1852, iar punerea ei în scenă a reprezentat un vis împlinit pentru compozitor.

Digi24.ro

Misterul unei crime a fost elucidat după 56 de ani. Cum s-a dat de gol autorul care nu a fost niciodată suspect în caz

Opera Națională redă, într-o manieră nouă, opereta Crai Nou

Producția Operei Naționale, în regia lui Ioan Răzvan Dincă, redă acum, într-o manieră inovativă, atmosfera culturii tradiționale, îmbinând muzica cu elemente coregrafice și proiecții digitale.

Punerea în scenă a operetei Crai Nou este un omagiu adus valorilor culturale românești și reprezintă un proiect sustenabil al Operei Naționale din București menit să amintească publicului că muzica lui Ciprian Porumbescu este nemuritoare.

„Pentru mine, întâlnirea cu Ciprian Porumbescu este una foarte specială, o întâlnire ce s-a produs în acest an. Cunoşteam muzica lui, dar într-o formă demonetizată, afectată de propaganda comunistă. Toate acele marşuri mi se păreau că duc cumva către atmosfera de pe stadioane, de la 23 August.

Pas cu pas, m-am apropiat de această muzică. E un proiect care în mintea mea ‘s-a copt’ într-o perioadă mai lungă şi, iată, acum, alături de regizorul Răzvan Dincă, vorbim deja despre o montare a acestei lucrări, despre o punere în scenă a ei.

Digisport.ro

David Beckham a câștigat lupta cu cele 150 și ia potul cel mare: 280 de milioane de euro dintr-un ”foc”!

Eu consider în continuare că mesajul este tot unul de exorcizare, exorcizare de propagandă, exorcizare de totalitarism şi cred că după acest proces, putem să ajungem cu siguranţă la starea de puritate pe care această muzică ne-o transmite şi la starea adevărată pe care Ciprian Porumbescu a vrut să ne-o transmită”, a dezvăluit Daniel Jinga, managerul Operei Naționale București.

„Sper ca din acest moment cât mai multe persoane să-l redescopere pe Ciprian Porumbescu”

Daniel Jinga a adăugat ca speră că odată cu lansarea de sâmbătă, 15 octombrie 2022, a operetei Crai Nou, eveniment care va avea loc pe scena Casei de Cultură a Sindicatelor din Alba Iulia, românii vor redescoperi adevărata muzică a lui Ciprian Porumbescu.

„Sper, de asemenea, ca întregul nostru demers să aibă şi finalitate înspre public, sper ca din acest moment cât mai multe persoane să-l redescopere pe Ciprian Porumbescu şi adevărata sa muzică, nu o idee preconcepută pe care noi o avem cu privire la creaţia sa. Sper, de asemenea, că acest titlu îşi va găsi locul în repertoriul Operei Naţionale Bucureşti şi, de ce nu, îşi va găsi locul în programele altor instituții similare de spectacol”,

Istoria din spatele operetei Crai Nou

Prima punere în scenă a operei Crai Nou a avut loc la trei decenii după premiera primului spectacol de acest fel, Baba Hârca a lui A. Flectenmacher, reprezentată la Iași, la 26 decembrie, 1848. Vasile Alecsandri a scris textul special pentru a fi pus pe muzică și s-a gândit în mod special la Flectenmacher sau la I. A. Wachmann..

Totuși, cel care l-a preluat cu strictețe a fost chiar Ciprian Porumbescu, care a avut două surse principale de inspirație, folclorul românesc și opereta clasică vieneză.

Crai Nou îmbină veselia cu tușa poetică, visătoare, într-o atmosferă energică dată de muzica și caldă. Opereta urmărește un mit popular conform căruia Luna Nouă (Craiul Nou) poate aduce fericirea tinerilor îndrăgostiți.

Legenda preluată din satul moldovenesc, a cărui acțiune se petrece în 1951, este, de fapt, o poveste de dragoste cu mult tâlc.

Numerele principale ale operetei sunt: uvertura, vestitoare a atmosferei și a unor teme ce se vor auzi în cuprinsul lucrării; corul fetelor și flăcăilor („Crai Nou! Crai Nou! Crai Nou! La noi bine-ai venit!…”); horă, după care urmează cântecul bătrânesc al lui Moș Corbu („Frunză verde stejărel, cât îi omul tinerel…”); marșul fetelor și flăcăilor pornind în căutarea celor doi fugari („Haideți, haideți, haideți, în codrul înverzit…”).

Urmează apoi, marșul jandarmilor, cor bărbătesc („Pe plaiuri de munte, ostași noi de frunte…”); aria lui Bujor („Iată-mă-s în sfârșit la locul de iubire…”); ariile Dochiței („Ah! Ce dulce fericire…” și „Te-ai dus iubite, cum mândrul soare se duce vesel în nor”); vals, singurul număr muzical compus pe un text introdus de compozitor; romanța Anicăi („În aste haine așa simple…”).

Legenda Craiului Nou, cel care împlinește dorințele celor care i se închină

Conform legendei, atunci când apare pe cer Craiul Nou, cei care îl văd și își pun o dorință pot spera la îndeplinirea acesteia. Dochița se roagă ca iubitul ei, Bujor, să se întoarcă de la oaste.

Leonaș, îndrăgostit de Anica, o răpește, iar jandarmii conduși de Bujor sunt chemați de Ispravnic și trimiși în căutarea fetei, dar și a unei sume importante de bani pe care tânărul ar fi furat-o.

Moș Corbu își dă silința să-i ajute pe îndrăgostiți, implicându-i în poveste și pe tinerii din sat, inclusiv pe Dochița. După mai multe peripeții, Leonaș este arestat, iar Ispravnicul primește un mesaj pe care i-l citește chiar Moș Corbu, care află că hoțul banilor nu este altcineva decât fiul său de suflet.

Sub amenințarea lui Moș Corbu, Ispravnicul acceptă unirea lui Leonaș cu Anica. Astfel,  Craiul Nou  le-a adus fericire lor, dar și Dochiței și lui Bujor, care se strâng în brațe.

Ce spuneau criticii vremii despre opereta Crai Nou

După cea de-a două reprezentație a operetei Crai Nou, evenimentul era prezentat în presa locală drept „un succes peste așteptări” ce dovedește că Ciprian Porumbescu „a studiat cu multă diligenţă operele compozitorilor moderni: Offenbach, Genee, Strauss, Lecocq”.

Totuși, compozitorul a replicat atunci că sursa de inspirație a fost, de fapt, folclorul și ceea că poporul român este cel pe care l-a studiat îndeaproape.

Succesul operetei Crai nou a fost subliniat de Aurel Mureșianu în cronica sa muzicală, care mărturisea că, deși a participat la ambele reprezentanții, nu s-a putut concentra asupra criticii, căci „voia să guste pe deplin bucuria ce simțeam la aspectul frumoaselor româncuțe, care cântau și jucau cu atâta grație, de-ți râdea inima în piept”, după cum spunea chiar el în cronica scrisă în ziarul Patria.