O lume nebună, nebună, nebună. Este titlul unui film un film american epic de comedie burlească din 1963, produs şi regizat de Stanley Kramer. Şi care defineşte exact omenirea şi astăzi, după 55 de ani! Obiceiurile de Paşte sunt doar un exemplu. De la autoflagelare şi biciuirea femeilor la reunirea familiei pentru dezlegarea unor crime misterioase, pe toată suprafaţa globului pământesc se întâlnesc obiceiuri care de care mai ciudate, ba chiar bizare, de a celebra Învierea Mântuitorului nostru Isus Hristos. Şi numai pioase nu sunt!
Să începem turul mondial de aproape de noi, din Cehia. Şi Slovacia. Acolo femeile au mult de… suferit! Bărbaţii biciuiesc „fericitele” alese ale inimii lor! Este, probabil, singura data când fetele nu îşi doresc să fie plăcute de prea mulţi băieţi. Biciurile sunt realizate manual, din sfori şi panglici, iar procedura nu este chiar dureroasă şi se presupune că aduce sănătate şi frumuseţe femeilor. Drept „răsplată” (?!?) fata trebuie să îi dea biciuitorului bani sau un ou decorat. Iar dacă este destul de mare, băiatul poate primi şi un shot de whisky. Nu se mai ştie de unde a pornit tradiţia asta, dar un lucru e clar: nu fetele au inventat-o! În ţara vecină şi atâţia ani „soră geamănă”, Slovacia, fetele nu sunt biciuite, însa tot sunt chinuite. Bărbaţii arunca pe ele… găleţi cu apă pentru ca, simbolic, să „crească” frumoase şi… roditoare de prunci sănătoşi!
Dacă în America în special, dar şi în alte zone ale globului, tradiţia de Paşte este să cauţi ouăle încondeiate sau de ciocolată ascunse pe te miri unde, nemţii au un obicei bizar. Ei atârnă ouă colorate de porţile caselor şi de garduri, dar mai ales în copaci, inclusiv în cei de pe străzile şi bulevardele marilor oraşe.
Una dintre tradiţiile de Paşte deosebită o găsim în Norvegia: nimic nu stârneşte bucurie mai mare ca un roman bun cu multe… crime! Cărţile sunt numite „Paske Krim”, în traducere „Crime de Paşte”, iar în această perioadă a anului vânzarile lor cresc cu aproximativ 50%. Totodată, e o tradiţie şi ca familiile să se strângă în ziua de Paşte ca să se uite la filme cu crime misterioase. Şi să îşi dea seama împreună, ca o familie fericită (!), cine a fost ucigaşul! Toate canalele de televiziune dau numai filme cu crime şi show-uri tv în care sunt elucidate cazuri de omucideri care de care mai extravagante! Cum s-a ajuns exact la această tradiţie de Paşte este un mister, se crede că ar data din anul 1923, când pe prima pagină a unui ziar a fost anunţată o crima misterioasă, mult discutată şi care a a „aprins” opinia publică, exact în perioada de Paşte.
În Suedia, de Paște, se fac focuri de tabără uriașe pentru că se consideră cum că prin acestea se gonesc spiritele rele. Tradiția spune că trebuie neapărat arse piese vechi de mobilier, preferatele fiind scaunele și… pianele!
În altă ţară nordică sărbătoarea de Paşte arată mai mult ca aceea de… Halloween, deoarece copiii se costumează în… vrăjitoare, purtând toţi lănţişoare cu medalioane pe care sunt desenate… mături! Umblă pe străzi din casă în casă pentru a primi dulciuri. Trebuie sa dea şi ei ceva la schimb, aşa că dăruiesc ramuri de salcie decorate. Pentru că se zice în Finlanda că ai noroc dacă dai bomboane la schimb pe un băţ de la o vrăjitoare. Şi se crede că, în timpul sărbătorii pascale, vrăjitoarele devin mai puternice, aşa că sunt făcute focuri de tabăra în toate localităţile, mari sau mici, pentru a le speria.
Trecem Canalul Mânecii şi în zona Manchester găsim competiţii în care se rostogolesc ouăle… la deal! Tradiţia datează de secole şi există chiar un festival anual, care ţine o săptămână după Paşte, în sătucul Holcombe, Bury, Greater Manchester. Explicaţia ar fi că rostogolirea ouălelor reprezintă rostogolirea pietrei de la mormântul lui Iisus înainte de Învierea Lui. În satele Hallaton şi Medbourne, Leicestershire, bărbaţii încing în a doua zi de Paşte un meci cu… butoaie de bere, pe coama unui deal! Iar în Hungerford, Berkshire, South East, în timpul Festivalului de Paşte, denumit „Hocktide”, poliţiştii din oraş claxonează de fiecare dată când întâlnesc pe stradă grupuri de bărbaţi pentru a-i chema să se reunească în sala mare a tribunalului local. Un juriu desemnează doi bărbaţi care vor defila pe străzile oraşului şi care vor oferi câte o portocală tuturor femeilor, în schimbul unui… sărut!
Ne întoarcem pe… continent şi în sud-estul Franţei, în orăşelul Haux, mergem în a doua zi de Paşte pentru a mânca dintr-o omletă uriaşă, făcută din nici mai mult, nici mai puţin de 4.500 de ouă! Care trebuie să hrănească până la 1.000 de persoane şi care este coaptă într-un vas uriaş, amplasat în piaţa centrală, la ora prânzului. Acest obicei a luat fiinţă pe vremea lui Napoleon Bonaparte, căruia, se spune, îi plăcea în mod deosebit omleta!
În Joia Mare, în oraşul Verges din Spania, se organizează anual un „dans al morţii”, care include şi o paradă pe străzile acestui „antigua ciudad medieval” (traducerea e redundantă…). Toţi participanţii poartă costume speciale, iar procesiunea se încheie cu defilarea unor personaje costumate în… schelete care poartă cutii pline cu cenuşă. Dansul morţii începe la miezul nopţii primei zile de Paşte şi se desfăşoară timp de 3 ore, uneori prelungindu-se până la mijirea zorilor. Iar în Hellin, un oraş din provincia Albacete, în a doua zi de Paşte are loc cea mai zgomotoasă paradă: între 8.000 şi 10.000 de toboşari bat darabana la unison!
În Florenţa, în noapte Învierii, un car alegoric plin cu artificii este tras de un bivol alb până în faţa catedralei Santa Maria del Fiore, a doua biserică după mărime din Italia, după Bazilica Sfântul Petru din Roma. Artificiile sunt aprinse cu ajutorul unei rachete micuţe, în formă de porumbel alb.
Sărbătoarea de Paşte este mai veselă în Grecia. Masa tradiţională se ţine în noaptea Învierii, iar la miezul nopţii are loc un foc de artificii colorat care marchează începutul sărbătorii pascale. Imediat ce spectacolul este gata, toată lumea se duce acasă pentru a se bucura de o supă fierbinte din burtă de miel, în timp ce restul animalului este făcut la gratar şi lăsat pentru a fi mâncat în prima zi de Paşte, la prânz. Multe dintre insulele greceşti au propriile lor obiceiuri de Paşte, inclusiv aruncarea farfuriilor şi paharelor, în principal, dar și a altor obiecte, preferabil din ceramică, pe fereastră, ca în Corfu, sau o „luptă” epică între biserici folosind rachete cu artificii, ca în Lefkada.
În insula greco-turcă din Mediterana Paştele nu prea e o sărbătoare, cât un prilej ca toata lumea să… se ia la bătaie şi să distrugă totul! Iar la final „credincioşii” ciprioţi fac un foc imens cu resturile găsite pe şantierele de construcţii. Foc „de tabără” care se face în fiecare cartier, iar cei care reuşesc cea mai mare vâlvătaie câştigă. Nu se ştie ce… dar au cu ce să se laude tot restul anului!
Părăsim Europa şi mergem în Asia de sud-est. Durerile de stomac după prea multe ouă sau friptură de miel nu sunt nimic în comparaţie cu durerile la care se supun filipinezii credincioşi de Paşte. Pentru a se spăla de păcate, aceştia participa la o autoflagelare publică, lovindu-se pe spate cu beţe din bambus şi lame de ras, în procesiuni în care umbla pe străzi jumătate goi şi desculţi. Acest chin este menit să reproducă suferinţa lui Iisus Cristos şi filipinezii au credinţa că poate curăţa sufletul şi chiar vindeca boli…
Mai departe, tot spre estul extrem, ajungem în Australia, unde credincioşii văd iepuraşii ca pe nişte dăunători care le strică recoltele. De aceea, animalul care aduce ouăle de Paşte şi care este turnat în ciocolată este un… şoarece marsupial, aflat pe cale de dispariţie! Mai mult, vânătorul care împușcă iepuroiul cel mai mare primește, în majoritatea parohiilor australiene, un premiul „tradițional” de 3.500 de dolari autohtoni.
Ocolul Pământului de Paşte a ajuns în America de Sud. În Columbia, carnea de miel este înlocuită cu cea de iguană, de broască ţestoasă (considerată o adevărată delicatesă) sau de… rozătoare mari! Ce borș, ce drob, ce stufat, de cozonac și pască nici nu mai amintim… Aţi vrea să petreceţi sfintele sărbători pascale în Columbia?! Un alt obicei din Columbia este ca de Paşte să se „costumează” un măgăruş într-un… fotbalist celebru, altul de la an la an. Până să moară, în martie 2013, preşedintele Hugo Chavez era și el „modelul” pentru măgăruș….
Na terra natal de Pelé e Neymar oamenii mai uită de fotbal, greu de crezut, nu?, în zilele sfinte ale Sărbătorilor Pascale şi îşi varsă furia ultimelor ratări „mondiale” pe… păpuşi din paie reprezentându-l pe Iuda! Pe care le atârnă în pomi, pe stâlpi şi pe garduri. Şi le bat!
Pentru că aşa-i frumos şi creştineşte, să terminăm cu ceva înălţător (la propriu!) şi să ne calmăm pentru a primi liniştiţi sfânta taină a Învierii Domnului isus Cristos. Iar pentru asta să facem un ultim popas în raiul din Insulele Bermude. Credincioşii de acolo au o traditie specială, cum spuneam înălţătoare la propriu: înalţă… zmei de Paşte! Dar nu orice fel de zmeie, ci unele special făcute, manual, a căror construcţie ţine câteva săptămâni. Vă daţi seama că fiecare vrea ca zmeul lui să fie cel mai frumos şi îşi dau toată silinţa să aducă inovaţii creaţiei proprii. Iar la final dezmebrează zmele, tot manual, cu grijă, pentru ca anul următor să aibă o „bază” de la care să creeze un nou model.
Tentează pe cineva să-și petreacă sfintele Sărbători Pascale, vreodată, în Papua Noua Guinee? Atunci să aibe mare, mare grijă să nu se așeze cumva pe sub vreun copac din curtea bisericii. Nu de alta, dar băștinașii, ca să nu le spunem de-a dreptul papuașii, obișnuiesc ca, în locul lumânărilor, să aprindă de Paște… țigări și trabucuri pe care le agață în copacii din curtea și din jurul bisericilor!