Date îngrijorătoare ale INS. În 2021, în România s-au născut cei mai puțini copii din ultimii 100 de ani

”Generația din 1961 a fost ultima care a asigurat nivelul de înlocuire. Toate celelalte generații au descendența finală sub nivelul de înlocuire”, potrivit spuselor profesorului Vasile Ghețău, citat de HotNews.

O astfel de schimbare ar avea legătură cu declinul demografic, dar și cu faptul că multe cupluri nu-și mai doresc să devină părinți, fie deloc, fie vor să mai aștepte.

Tinerii amână aducerea unui copil pe lume. Efecte negative asupra evoluției societății

Situația nu este una îmbucurătoare pentru viitorul țării. De exemplu, numărul de profesori s-ar putea reduce, din cauză nu vor mai avea cui să predea, mai notează sursa menționată.

De asemenea, ar putea fi afectată și afacerea celor care produc materiale pentru copii, precum rechizite sau jucării. Datele INS au mai scos la iveală un lucru destul de interesant: femeile din mediul rural au născut mai mulți copii în afara căsniciei, spre deosebire de cele din mediul urban.

Digi24.ro

Niște români s-au instalat confortabil în casa unei spaniole plecate la copii, în Canada, și nu mai vor să plece

De ce nu-și doresc unii tineri să aibă copii

În unele județe, copiii aduși pe lume în afara căsniciei, din mediul rural, depășesc 50%: Mureș, Teleorman, Ialomița sau Călărași.

Un procent de peste 70% dintre cupluri au declarat că nu vor să aibă copii. Motivele invocate de aceștia sunt banii insuficienți sau nesiguranța locului de muncă.

”Începând cu anul 1992 asistăm la o creştere a numărului de naşteri în afara căsătoriei, proporţia lor progresând de la 15% (1992) la peste 31% (2020). Paradoxal, mai afectat de acest fenomen a fost mediul rural. Cea mai mare parte a copiilor născuţi în afara căsătoriei provin de la tinerele până în 25 ani (aproximativ 60,2%).

Desigur că aceste diferenţe între vârsta medie la prima naştere şi vârsta medie la prima căsătorie, şi mai ales diferenţa negativă, frecvent întâlnită după 2003, se datorează şi creşterii ponderii naşterilor ilegitime, deci a femeilor foarte tinere, care necăsătorindu-se, nu mai contribuie la obţinerea vârstei medii la prima căsătorie, deşi contribuie la obţinerea vârstei medii la naşterea primului copil”, conform INS.

Digisport.ro

Arpad Paszkany s-a afișat cu noua iubită, cu 24 de ani mai tânără, iar acum s-a aflat totul: femeia a rupt tăcerea

S-a mai constatat că județele unde există o natalitate foarte mare au și un grad de urbanizare mai mic. Totodată, după ce la sfârșitul anului 1966 s-au interzis avorturile, în România s-a produs o redresare a nașterilor de copii.  Peste 526.000 de copii anual au venit pe lume în primii ani de la semnarea decretului. După 1980, în schimb, natalitatea s-a diminuat, în medie sub 400.000 copii pe an.

Natalitate foarte ridicată în perioada antebelică

În anul 1956, natalitate era foarte mică, de 24,2 la mie 14,3 la mie (1966), influențată atât de liberalizarea avorturilor cât și de cauze de ordin social, economic și educațional: accesul larg la învățământ, participarea ei la activitatea economică, mobilitatea profesională și socială generată de industrializare și de urbanizare.

Între anii 1947-1955, România înregistra valori ridicate ale nașterilor. Acest lucru s-ar fi datorat recuperării căsătoriilor și amânării nașterilor. Natalitatea s-a majorat de la 23,4 născuți-vii/ 1000 de locuitori (1947-n.r) la 25,6 născuți-vii la mie (1955-n.r). În perioada antebelică, în țară existau chiar și 30-35 nou-născuți la 1000 de locuitori.