210 ani de la Pacea de la Bucureşti. Cum a ajuns Basarabia în mâinile ruşilor

Acum 210 ani, Imperiul Otoman ceda Rusiei un teritoriu care nu îi aparţinea, ci se afla în componența Principatului vasal al Moldovei. Teritoriul dintre Prut şi Nistru.

Războiul ruso-turc şi condiţiile pentru pacea de la Bucureşti din 1812

Războiul ruso-turc din 1806–1812 a fost un conflict armat din lunga serie de războaie dintre Imperiile Rus și Otoman.

Războiul a izbucnit în contextul războaielor napoleoniene. Sultanul otoman, încurajat de înfrângerea suferită de ruși la Austerlitz, i-a detronat pe domnitorul Munteniei Constantin Ipsilanti și pe cel al Moldovei Alexandru Moruzi, amândoi fiind considerați rusofili.

În același timp, francezii, aliați în acel moment cu Turcia, au ocupat Dalmația și amenințau cu o eventuală invazie în Moldova și Muntenia.

Digi24.ro

Vedeta de filme pentru adulți Jenna Jameson a mai primit o lovitură după ce medicii i-au spus că mai are câteva luni de trăit

Pentru a asigura siguranța frontierelor sudice ale imperiului împotriva unui atac al francezilor, rușii au mutat o armată cu un efectiv de 40.000 de oameni în Principatele Dunărene.

Ca răspuns imediat, turcii au blocat traficul navelor rusești prin strâmtori și au declarat război Rusiei.

Confruntările armate s-au încheiat definitiv în favoarea rușilor după ce predarea comandantului turc Ahmed Pașa și a trupelor sale în mâinile lui Mihail Kutuzov, comandantul forțelor ruse, la 23 noiembrie 1811.

Ce prevedea tratatul de pace de la Bucureşti

Pe 16 mai 1812, Kutuzov a semnat Pacea de la București, prin care Imperiul Otoman ceda Rusiei Basarabia. Tratatul a fost aprobat de țarul Alexandru I pe 11 iunie 1812, cu doar o zi înainte de declanșarea invadării Rusiei de către armatele napoleoniene.

Digisport.ro

FOTO După o lună, Adrian Mutu și-a dat șapca jos! Ce a ieșit

Tratatul prevedea ca “hotarul dintre cele două state să fie râul Prut, de la intrarea acestuia în Ţara Moldovei şi până la locul unde se întâlneşte cu fluviul Dunărea, iar de acolo să urmeze partea stângă a fluviului Dunărea, până la Gura Chiliei şi până la mare…”, scrie Historia.

Imperiul ţarist intra astfel în posesia unui teritoriu de 43.630 de kilometri, (mai mare cu 7.400 de kilometri decât al Moldovei de la vest de Prut), cuprinzând cinci cetăţi, 17 târguri, 685 de sate şi o populaţie de 482.630 de persoane.

Autoritățile țariste au denumit în 1813 noua regiune ocupată “gubernia Bessarabia”.

Cum au luat ruşii Basarabia şi care au fost urmările păcii de la Bucureşti

Pentru Rusia, semnarea tratatului a fost un mare succes diplomatic și militar, ratificarea cu numai o zi mai înainte de declanșarea invaziei lui Napoleon în Rusia permițând retragera de la Dunăre a trupelor ruse pentru a rezista invaziei franceze și scoaterea Imperiului Otoman înfrânt din rândul aliaților Franței.

Printr-un manifest emis la încheierea tratatului de pace, Imperiul Rus s-a obligat să-și retragă trupele din Moldova Occidentală. De asemenea, țarul garanta locuitorilor de pe ambele maluri ale Prutului dreptul ca, timp de un an, să se mute de ce parte a noii granițe ar fi dorit și să-și vândă averea după propriul interes. În timpul acestui an, s-a înregistrat încheierea unui număr extrem de mare de vânzări și de schimburi de moșii.

Dacă, la început, țarul Alexandru I a încercat să câștige simpatia noilor supuși prin asigurarea unor condiții de dezvoltare autonome a provinciei, în scurtă vreme s-a trecut la reorganizarea Basarabiei ca gubernie, populația fiind supusă politicii de rusificare.

Treptat, limbii ruse a început să i se acorde o tot mai mare importanță. Conform autorităților imperiale, din 1828 actele oficiale au început să fie publicate numai în limba rusă, iar pe la 1835, s-a acordat un termen de 7 ani în care instituțiile statului mai puteau accepta acte redactate în limba română.

Limba română a mai fost acceptată ca limbă de predare în învățământul public până în 1842, din acest moment statutul ei devenind unul de obiect secundar.

În 1871, țarul a emis un ucaz „Asupra suspendării studierii limbii române în școlile din Basarabia” deoarece „în Imperiul Rus nu se studiază limbile locale”.