Cum sărbătoreau idolii noştri 23 august în comunism

Ziua de 23 august şi-a pierdut semnificaţia după 1990. În vremea comunismului era considerată foarte importantă pentru România şi era celebrată an de an cu mult fast. La această sărbătoare...
23.08.2013 | 10:22
Cum sarbatoreau idolii nostri 23 august in comunism

Ziua de 23 august şi-a pierdut semnificaţia după 1990. În vremea comunismului era considerată foarte importantă pentru România şi era celebrată an de an cu mult fast. La această sărbătoare participau şi sportivii ţării. Ei trebuiau să facă parte din grupurile care se deplasau pentru a participa la festivitate. Partidul Comunist s-a folosit deseori de marii performeri pentru a arăta faptul că în România se trăieşte sănătos. FANATIK a vorbit cu mai mulţi dintre cei care au participat la acele evenimente şi am cules impresii despre momentele respective.

 

Rică Răducanu: „Eram sportiv eminent şi mă puneau în primul rînd”

„Făceam repetiţii cîteva zile. De dimineaţă ne luau de la Herăstrău, iar pe mine mă puneau în primul rînd pentru că eram sportiv eminent. Participau cei mai importanţi sportivi, ne duceau cu maşinile, nici un sportiv mare nu se putea să nu meargă la defilare. Era frumos, mie îmi plăcea, după ce se termina defilarea mergeam şi mîncam mici”

 

Nicu Vlad: „Ne-au scos în faţa lui Ceauşescu şi stăteam în soare”

„Am participat o singură dată. Eram în acele vremuri sportiv la Rapid. Îmi aduc aminte că ne-au scos o singură dată şi am stat în soare. Eram la Arcul de Triumf şi era multă lume împărţită pe grupuri, pe fabrici. Acolo era instalată o tribună mare, iar pe noi ne puneau să defilăm prin faţa lui Ceauşescu”

 

Ilie Năstase: „M-au sărbătorit pe stadion pentru că eram numărul 1 mondial”

„N-am prea participat la defilări. Eram foarte mult timp plecat din ţară şi nu prea aveam nici o treabă cu astfel de defilări. Îmi aduc aminte că, în 1973, pe 23 august, am fost sărbătorit pe stadion, pentru că eram numărul 1 mondial în circuitul ATP”

 

Dan Grecu: „De obicei eram urcat pe un cal alegoric”

„Ne duceam la demonstraţii împreună cu ceilalţi sportivi. Din cîte îmi aduc aminte, defilările la care am participat eu se ţineau pe la Piaţa Victoriei. De obicei mergeam cu clubul. Eu de regulă eram urcat pe un cal alegoric, care semnifica sporturile la care ne remarcasem şi care făceau parte din clubul Dinamo. Dintre foştii mari sportivi care participau îmi mai aduc aminte că era şi Carmen Bunaciu”

 

Octavian Bellu: „O zi importantă pentru care poporul trebuia să se bucure”

„Eram student IEFS, acum UNEFS, şi mergeam la demonstraţii alături de colegii din facultate, pentru că eram tineri şi nebuni. Ne dădeam peste cap şi făceam tot felul de acrobaţii. Era şi Nadia acolo, în ziua defilării, parcă o şi văd. Erau zeci de mii de spectatori care ne apreciau şi ne aplaudau, iar eu tresăream de bucurie. Dar cînd eram la Deva, în lot, ziua de 23 august nu mai exista pentru noi. Rămăseseră doar amintiri de pe vremea studenţiei. Nu mai ieşeam la defilare, devenise o zi obişnuită. Nu mă număr printre cei nostalgici, a fost doar o zi importantă pentru care poporul trebuia să se bucure!”

 

Helmuth Duckadam: „Nu am defilat niciodată!”

„Nu am foarte multe amintiri legate de ziua asta. Nu a fost nimic deosebit. Noi eram la antrenamente, aveam meciuri, nu era nimic special. Ca sportiv, nu aveam timp de nimic, iar de 23 august nici atît. La noi nu era zi liberă, doar îi vedeam pe alţii cum se bucură de sărbătoarea naţională a României. Dar asta nu înseamnă că nu era o zi frumoasă, cu semnificaţiile ei!”

 

Elisabeta Lipă: „Sărbătoream cu doi covrigei şi un pahar cu suc”

„Ziua de 23 august mă prindea mereu la o competiţie. Era în aceeaşi zi cu Campionatul Mondial. Sportul avea prioritate pentru mine şi nu am renunţat în nici un an la vreo competiţie pentru defilare. îmi aduc aminte cum ne strîngea antrenorul şi cum ne împărţea doi covrigei şi un pahar cu suc. Aşa sărbătoream”