Ziua imnului național al României, Deșteaptă-te, române!, este sărbătorită anual pe 29 iulie. Poezia a fost interpretată, pentru prima oară, în timpul Revoluției de la 1848.
În timpul revoluției de la 1848, poemul patriotic “Un răsunet” a apărut în revista “Foaie pentru minte, inimă și literatură”.
Poemul “Un răsunet” a devenit imn sub titlul “Deșteaptă-te, române!”, reușind să-și câștige gloria datorită mesajului mobilizator și plin de energie pe care îl conține.
Cântecul a devenit foarte apreciat de către români încă din 1848. Versurile imnului le-au inspirat românilor încredere și curaj în timpul momentelor cruciale, cum ar fi Războiul de Independență (1877 – 1878), dar și Primul și al Doilea Război Mondial.
La scurt timp după instaurarea dictaturii comuniste depline, la 30 decembrie 1947, atunci când Regele Mihai I a fost forțat să abdice, imnul “Deșteaptă-te, române!” a fost interzis, la fel ca alte marșuri și cântece patriotice. Intonarea sau fredonarea lor erau pedepsite cu ani grei de închisoare la vremea respectivă.
Pe 22 decembrie 1989, în timpul Revoluției anticomuniste, imnul s-a auzit pe străzi, intonat de masele uriașe de oameni, întregul popor fiind unit în acest moment crucial.
Ziua imnului național al României se sărbătorește anual la 29 iulie. La această dată, în 1848, “Deșteaptă-te, române!” a fost cântat pentru prima oară, oficial, în Parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea.
Imediat după Revoluția de la 1989, “Deșteaptă-te, române!” a fost ales imnul național al României. A fost consacrat prin Constituția din 1991, modificată și completată prin Legea de revizuire nr. 429/2003.
În forma actuală, Constituția prevede, prin Articolul 12, că imnul național este“Deșteaptă-te, române!”, fiind considerat, totodată, un simbol național, alături de drapelul tricolor, stema țării și sigiliul steagului.
Ziua imnului național al României a fost instituită în 1998, prin Legea nr. 99/1998.
“Ziua imnului naţional al României va fi marcată de către autorităţile publice şi celelalte instituţii ale statului prin organizarea unor programe şi manifestări cultural-educative cu caracter evocator şi ştiinţific, în spiritul tradiţiilor poporului român, precum şi prin ceremonii militare specifice, organizate în cadrul unităţilor Ministerului Apărării Naţionale şi ale Ministerului de Interne.”, se arată în Legea nr. 99/1998, publicată în Monitorul Oficial, potrivit cdep.ro.
Textul imnului național al României îi aparține lui Andrei Mureșanu (1816 – 1863), poet de factură romantică, traducător, ziarist, fiind considerat un adevărat tribun al epocii marcate de Revoluția de la 1848.
Se presupune că poemul “Un răsunet” este o replică la poezia “Către români”, scrisă de Vasile Alecsandri, publicată în numărul 21 din 24 mai 1848 al revistei “Foaie pentru minte, inimă și literatură”.
Muzica pentru imnul național “Deșteaptă-te, române!” a fost compusă de Anton Pann (1796-1854), poet, etnograf, om de mare cultură, cântăreţ şi autor de manuale de muzică.
Imnul României este alcătuit din unsprezece strofe. Doar primele două strofe, cea de-a patra și ultima dintre ele sunt cântate la ocazii festive.
De asemenea, imnul este interpretat în timpul sărbătorilor naționale, dar și în timpul festivalurilor și evenimentelor culturale. În general, imnul marchează începutul și sfârșitul acestor ocazii.
Imnurile naționale se mai intonează și în timpul evenimentelor sportive internaționale. De exemplu, la Jocurile Olimpice, imnul național al echipei câștigătoare este intonat în timpul ceremoniei de decernare a medaliilor.
Imnul național “Deșteaptă-te, române!” se află la începutul manualelor școlare: abecedare, manuale de citire pentru ciclul primar, manuale de limba și literatura română, dar și manuale de istorie și manuale de limba maternă pentru minorități.
Imnul se mai poate intona și la manifestările festive organizate în cadrul unităților de învățământ sau altor instituți de cultură.