29 iunie este Ziua Internațională a Dunării, astfel că este un moment potrivit să afli ceva mai multe despre al doilea cel mai mare fluviu al Europei. Bazinul său hidrografic se desfășoară în 19 țări. De asemenea, fluviul străbate patru capitale europene și nenumărate alte orașe.
Ziua Internațională a Dunării este un eveniment ale cărui origini pot fi găsite acum aproape trei decenii. În 1994, Comisia Internațională pentru Protecția Fluviului Dunărea a semnat, la 29 iunie, ”Convenția privind cooperarea pentru protecția și utilizarea durabilă a fluviului Dunărea.”
A mai durat însă zece ani până ca această zi a Dunării să fie celebrată și într-un mod formal. Începând cu 2004, au loc diverse reuniuni speciale la nivelul instituțiilor. Totodată, sunt pregătite și evenimente pentru copii și pentru adulți, prin care aceștia pot descoperi mai multe despre fluviu.
Cu toate că în prezent, această apă poartă numele cu care suntem atât de familiari, fluviul s-a numit și altfel în trecut: Danubius, Istrus, Histru, Danare, Donaris, Phisos sau Rio Divino. Dunărea este al doilea cel mai lung fluviu european, după Volga. Are o lungime de 2.850 de kilometri și este cunoscut și ca ”marea diagonală a Europei”, având în vedere traseul său pe harta continentului.
Fluviul pornește din Munții Pădurea Neagră, iar apoi străbate meticulos o bună parte din continent, formând Delta Dunării înainte de vărsarea în Marea Neagră. În mod curios, sursa fluviului este compusă, de fapt, din două ape: este vorba de râurile Brigach și Breg. Primul are 40,4 de kilometri lungime, iar celălalt are 46,1 kilometri. Cele două mici râuri se întâlnesc în orașul Donaueschingen.
Deși colectează ape curgătoare provenite din 19 țări, Dunărea străbate (sau mărginește) ”doar” zece state europene: Austria, Bulgaria, Croația, Germania, Moldova, România, Serbia, Slovacia, Ucraina și Ungaria.
De asemenea, marele fluviu european trece prin patru capitale europene, anume Viena, Bratislava, Budapesta și Belgrad. Niciun alt fluviu din lume nu se poate mândri cu un astfel de record.
Dunărea are zeci de afluenți pe parcursul ”călătoriei” dinspre izvoare către cele trei guri de vărsare din estul României. Cei mai importanți afluenți din țara noastră sunt râurile Olt, Argeș, Ialomița, Siret și Prut. Mai interesant este faptul că râul Prut, penultimul dintre afluenții Dunării, este și cel mai mare afluent de stânga al fluviului.
În ceea ce privește orașele străbătute sau mărginite de Dunăre, în România sunt 20 de astfel de așezări, cele mai multe fiind desfășurate de-a lungul graniței cu Bulgaria. Galațiul găzduiește cel mai mare port de pe fluviu, în vreme ce Sulina este ultimul oraș pe care îl traversează această apă. Prin Republica Moldova, Dunărea trece pe la Giurgiulești. Orașul este punct de trecere a frontierei și are și port.
Cu siguranță te-ai întrebat și de ce Munții Pădurea Neagră se numesc astfel. Contrar diverselor legende, numele provine din perioada romanilor, care au constatat că drumurile prin această zonă sunt foarte întunecoase. Pădurea de conifere este foarte densă în acești munți, astfel că mare parte din lumina solară este blocată.