38 de ani de la Supercupa Europei cucerită de Steaua. Informații „Top Secret” despre folosirea lui Gică Hagi împotriva lui Dinamo Kiev desecretizate de Armată

Astăzi, 24 februarie 2025, se împlinesc 38 de ani de la triumful istoric al Stelei București în Supercupa Europei, când echipa roș-albastră a învins Dinamo Kiev cu 1-0 pe stadionul Louis II din Monte Carlo. Unicul gol al partidei a fost marcat de Gheorghe Hagi, în minutul 44, din lovitură liberă.

Meci fictiv pentru Gică Hagi înaintea finalei pentru Supercupa Europei

După aproape patru decenii, ies la iveală detalii necunoscute despre modul în care câștigătoarea Cupei Campionilor Europeni din 1986 a reușit să-l folosească în acel meci pe Hagi, care fusese transferat cu cântec de la Sportul Studențesc la echipa militară cu puțin timp înaintea finalei cu deținătoarea Cupei Cupelor.

Portalul presamil.ro și ziarul Observatorul militar, aparținând Agenției Media a Armatei, au dezvăluit strategia ”Top Secret” la care au apelat șefii Stelei și ai FRF pentru a dribla regulamentul UEFA de la acea vreme, care, potrivit sursei citate, impunea ca un jucător să fi disputat cel puțin un meci oficial pentru echipa sa până la momentul finalei.

Iar Hagi nu avea când să-l joace! El a fost transferat la Steaua când sezonul competițional era întrerupt în România. Drept urmare, publicația MApN susține că FRF a făcut astfel încât să apară, la 18 februarie 1987, ca programat un meci din șaisprezecimile Cupei României, Gloria Bistrița – Steaua, meci care nu s-a jucat, dar Hagi a figurat pe raportul fictiv al partidei respective.

Digi24.ro

Măcel într-un paradis turistic din Mexic: Zeci de tineri au fost răpiți de pe plajă, unii dintre ei torturați și uciși

La acea dată Steaua se afla într-un turneu de pregătire în Italia: 0-1 cu AS Roma (12 februarie), 1-0 cu Empoli (15 februarie), 1-1 cu AC Torino (19 februarie) și 2-1 cu Arezzo (21 februarie).

”Ion Alecsandrescu a fost adevăratul strateg”

În mod normal, majoritatea jocurilor din șaisprezecimile Cupei României s-au disputat pe 10 decembrie 1986, dar FRF a reprogramat meciul Stelei cu Bistrița pentru că ”militarii” au jucat pe 14 decembrie 1986, la Tokyo, finala Cupei Intercontinentale, cu River Plate (Argentina), meci pierdut cu 1-0.

Digisport.ro

”Cea mai frumoasă femeie din lume” l-a văzut în premieră și a rămas fără cuvinte: ”Tremuram ca o frunză”

”Ion Alecsandrescu, președintele secției de fotbal din cadrul clubului roș-albastru, a fost adevăratul strateg al acestui transfer. El a studiat regulamentul Supercupei Europei, tradus din limba franceză de Mircea Pascu, vicepreședinte FRF la acel moment, și a observat că Hagi nu putea fi folosit decât dacă jucase, anterior, minimum un meci oficial la Steaua.

Așa s-a utilizat o stratagemă, la nivel federal, de a include un meci restanță din primul tur al Cupei României, Gloria Bistrița – Steaua, înaintea Supercupei. Hagi a figurat pe acel raport de joc fictiv, deși meciul de la Bistrița a avut loc abia în martie”, a dezvăluit Agenția Media a Armatei.

Meciul Gloria Bistrița – Steaua din Cupa României, dat de FRF ca disputat pe 18 februarie 1987, pentru a-l face eligibil pe Hagi pentru Supercupa Europei, avea să se joace la 1 martie 1987. Fără Hagi pe teren, roș-albaștrii s-au impus cu 5-3, după ce au fost conduși cu 2-0, în minutul 25!

Dinamo Kiev l-a contestat pe Hagi

Site-ul Armatei a mai dezvăluit că Dinamo Kiev a și contestat folosirea lui Gheorghe Hagi în meciul de la Monte Carlo, de acum 38 de ani. ”Oficialii de la Dinamo Kiev au simțit că este ceva în neregulă cu utilizarea lui Hagi și au depus o contestație la UEFA, susținând că au jucat nu împotriva Stelei, ci a echipei naționale a României.

Forul continental nu a admis însă această sesizare, așa că trofeul a rămas la București. Dinamo Kiev, câștigătoarea Cupei Cupelor, era condusă de legendarul antrenor Valeri Lobanovski, colonel în armata sovietică”, au scris publicațiile Armatei române.

În drumul spre finală, pe care a câștigat-o cu 3-0 în fața lui Atletico Madrid, Dinamo Kiev a eliminat-o în tur 2 pe Universitatea Craiova, 2-2 în Bănie (Bâcu 13, 81 penalty / Yaremchuk 16, 24) și 0-3 neverosimil la Kiev (Rats 7, Belanov 11, Demyanenko 13).

Transferul lui Gică Hagi la Steaua, anunțat la grămadă de ziarul Sportul din 27 ianuarie 1987

Transferul lui Hagi, de la Sportul la Steaua, a fost anunțat de ziarul Sportul marți, 27 ianuarie 1987, într-o notiță strecurată în pagina 4, sub titlul generic ”Buletinul transferurilor”, în care Gheorghe Hagi apărea, ce-i drept, primul dintre jucătorii enumerați.

Primele trei pagini erau pline cu ode dedicate fostului dictator comunist Nicolae Ceaușescu, care cu o zi mai devreme împlinise 69 de ani. La acea dată sezonul intern era întrerupt. Steaua se reunise pe 10 ianuarie pentru a relua pregătirile în vederea meciului cu Dinamo Kiev din 24 februarie 1987.

Transferul lui Gică Hagi la Steaua a fost unul dintre cele mai controversate și discutate momente din fotbalul românesc al anilor ’80, cu cei doi băieți ai lui Nicolae Ceaușescu direct implicați. Sportul Studențesc se afla sub influența lui Nicu Ceaușescu, în timp ce Steaua era patronată din umbră de Valentin Ceaușescu.

Pentru a evita conflictele, s-a ajuns la un compromis: Hagi urma să fie împrumutat la Steaua până la 26 februarie 1987, și să revină în Regie după finala Supercupei. Înțelegere între Steaua și Sportul Studențesc a fost mediată de Federația Română de Fotbal și de Consiliul Național pentru Educație Fizică și Sport.

Cum a rămas Gică Hagi definitiv la Steaua

Deși inițial fusese adus doar pentru a disputa Supercupa Europei contra lui Dinamo Kiev, evenimentele care au urmat au făcut ca ”Regele” să rămână definitiv la echipa militară.

”Punctul culminant al transferului lui Hagi la Steaua s-a petrecut însă după revenirea de la Monte Carlo”, rememorează jurnalistul Cristian Frisk, de la Agenția Media a Armatei.

Publicația menționează că un rol esențial în această decizie l-ar fi avut chiar soția lui Gavrilă, care l-ar fi sfătuit pe Hagi să accepte transferul definitiv. ”Nimeni de la Sportul Studențesc nu l-a așteptat pe Hagi la aeroport să îl ia înapoi la echipă, așa că drumul de la Otopeni la București l-a parcurs în mașina lui Nicolae Gavrilă, comandantul clubului militar.

Soția acestuia ar fi avut o intervenție decisivă, care l-a ajutat pe Hagi în hotărârea de a veni definitiv la Steaua. Mai mult, Ion Alecsandrescu a mers la Constanța unde a purtat o discuție cu tatăl lui Gheorghe Hagi, de care acesta asculta dumnezeiește.

Cum, necum, Hagi a rămas la Steaua, marea perdantă în acest caz fiind Sportul Studențesc, care nu și-a mai putut recupera diamantul”, a concluzionat Observatorul militar.

Hagi a fost colonel la Steaua, dar i-a fost retras gradul

În conformitate cu practicile din acea perioadă, Gică Hagi, alături de alți jucători importanți ai Stelei, a primit grade militare ca o formă de recompensă pentru performanțele sportive. De-a lungul timpului, el a fost avansat, ajungând până la gradul de colonel, a mai scris Observatorul militar.

Totuși, în 2011, Ministerul Apărării Naționale a decis retragerea acestor grade pentru mai multe personalități din fotbal și din viața publică, invocând nereguli în avansările făcute înainte de 1989. Printre cei afectați s-au numărat și foștii săi colegi de la Steaua, Miodrag Belodedici și Gavril Balint.

Precizările autorului dezvăluirilor despre folosirea lui Gheorghe Hagi în Supercupa Europei 1987

FANATIK a vorbit cu Cristian Frisk, autorul dezvăluirilor din publicațiile Armatei. Acesta a explicat: ”Materialul  redactat pentru săptămânalul armatei, Observatorul militar, este unul dintre cele de care, fără să vreau, m-am legat sufletește. Documentarea pentru acesta a început, involuntar, discutând cu oameni care au fost implicați în evenimentele respective.

De exemplu, la un meci de rugby, am stat la povești cu regretatul Mircea Pascu, cel care s-a ocupat de formalitățile de dinainte de Supercupa de la Monte Carlo. Apoi, cu ocazia documentării pentru cartea de istorie a Clubului Sportul Studențesc, am avut ocazia să petrec ore în șir alături de arhitectul din Regie, Mac Popescu.

Tot așa, un idol al meu din copilărie, Cristian Țopescu, a contribuit, prin dialog liber, la cele ce au fost apoi incluse în material.  Totodată, am avut posibilitatea de a consulta literatură de specialitate, cum ar fi cartea lui Grigore Cartianu despre viața și cariera lui Hagi, ori alte cărți culese dintr-o bibliotecă dezafectată a Clubului Steaua. Mă bucur că acest material, care aparține patrimoniului Agenției Media a Armatei, a născut interes”. 

Caseta meciului Steaua – Dinamo Kiev 1-0, din Supercupa Europei 1986

A marcat: Gheorghe Hagi (44)
Stadion: „Louis II“ (Monte Carlo)
Spectatori: 9.000.

Steaua: Stîngaciu – Iovan, Bumbescu, Belodedici, Bărbulescu – Bălan, T. Stoica, Boloni, Hagi (Balint, 84) – Lăcătuş (Majearu, 89), Piţurcă. Antrenor: Anghel Iordănescu

Dinamo Kiev: Cianov – Bal, Baltacea, Kuzneţov, Demianenko – Evtuşenko, Iakovenko, Raţ, Zavarov (78 Morozov) – Belanov (51 Mihailicenko), Blohin. Antrenor: Valeri Lobanovski.

Arbitru: Luigi Agnolin (Italia)

De ce s-a jucat la Monte Carlo meciul Steaua – Dinamo Kiev din 1987

Potrivit presei de la Kiev, UEFA a decis ca partida să se dispute într-o singură manșă, la Monte Carlo, deoarece Steaua și Dinamo Kiev, echipe din fostul bloc comunist, nu s-au înțeles, din motive politice, asupra datelor și locurilor celor două meciuri.

A fost primul meci pentru Supercupa Europei pe stadionul Louis II din Monte Carlo. Suprafața de joc nu s-a prezentat în condiții demne de o finală, deoarece pe 20 februarie, cu patru zile înaintea finalei s-a jucat un meci amical AS Monaco – Dukla Praga.

Până atunci Supercupa Europei s-a disputat tur-retur, sistem la care s-a și revenit după 1987 și a continuat până în 1998, când s-a trecut la un singur meci pe teren neutru.