Fotbal intern

4 aprilie 1944, ziua în care bombele au însângerat Bucureștiul și au rănit Giuleștiul! Peluza dinspre Teatru, distrusă!

04.04.2021 | 16:15
4 aprilie 1944, ziua în care bombele au însângerat Bucureștiul și au rănit Giuleștiul! Peluza dinspre Teatru, distrusă!
Calea Grivitei, dupa bombardamentul din 4 aprilie 1944 (sursa foto : Arhivele Statului)
ADVERTISEMENT

Marți, 4 aprilie 1944 a fost o zi neagră în istoria Bucureștiului. Era o zi frumoasă, senină, de primăvară. România intrase în război pe 22 iunie 1941, dar frontul era departe de Capitală și nimic nu prevestea ceea ce avea să se întâmple. Oamenii se pregăteau de Paște, care în anul acela a căzut pe 16 aprilie. În fiecare zi aveau loc alarme antiaeriene de exercițiu.

Așa a fost și pe 4 aprilie. Pe la ora 11:00 a avut loc un nou exercițiu antiaerian. Bucureștenii, sătui de atâtea exerciții, s-au îndreptat alene către adăposturi, iar apoi și-au reluat treburile. La 13:45, sirenele au început să urle din nou, asurzitor. Cei mai mulți dintre bucureșteni au dat din mâini a lehamite.

Alt exercițiu, ăștia nu se mai potolesc, și-au zis oamenii. Doar că de data asta nu mai era un exercițiu. Până atunci menajată, Capitala României era atacată de aviația aliată. În bombardamentul anglo-american au murit aproape 3.000 de civili și peste 2.000 au fost răniți.

ADVERTISEMENT

4 aprilie 1944, moartea vine din Italia

350 de avioane anglo-americane au fost trimise să bombardeze capitala României pe 4 aprilie 1944. Au decolat din Italia, de la Foggia, au survolat Iugoslavia, au intrat în țară pe la Severin, au depășit în zbor Craiova și Slatina și, urmând calea ferată, au ajuns deasupra Bucureștiului. Istoricul Stelian Tănase a cercetat cele întâmplate în acea fatidică zi.

Bombardierele au venit dinspre Chitila. La București nu au ajuns toate. Unele dintre ele au fost nevoite să-și întrerupă zborul din cauza condițiilor meteo nefavorabile și au aterizat prin alte părți. Obiectivele strategice pe care aveau ordin să le atace erau Gara de Nord, Atelierele CFR Grivița, Triajul și Depoul de vagoane. România era atunci principalul producător de petrol al Europei și de aici plecau vagoanele-cisternă către Germania”, povestește Tănase.

ADVERTISEMENT

Bilanțul unui dezastru

Bombardamentul asupra Bucureștiului a durat aproape 2 ore. La încheierea atacului, autoritățile au făcut un bilanț al dezastrului. Iată câteva crâmpeie din bilanț: Gara de Nord a fost lovită de 6 ori. Gara Băneasa, de 4 ori. Gara Chitila, de 8 ori. 1.000 de vagoane au fost distruse în Triaj. Bombele au atins și trenuri care aduceau la București refugiați din zonele afectate de război, ceea ce a crescut numărul victimelor. Imagini filmate, existente în arhiva CFR, arată că aceste trenuri erau arhipline iar refugiații călătoreau inclusiv pe acoperișul vagoanelor. Cele mai afectate cartiere au fost Cotroceni, Grivița și Gara de Nord, iar timp de mai multe zile, Capitala nu a avut apă, curent și gaz.

A fost o mare surprindere pentru noi acest bombardament, fiindcă ne obișnuisem cu ideea că Bucureștii nu vor fi bombardați, scria generalul Constantin Sănătescu, atunci președinte al Consiliului de Miniștri, în jurnalul său aflat acum la Muzeul Bucureștiului.

ADVERTISEMENT

Aviația aliată a lansat un covor de bombe. Mai multe bombe au căzut pe lângă calea ferată, adică pe lângă țintă. Drept urmare au fost atinse s-au complet distruse mai multe obiective civile. Pe lângă morți și răniți, au fost distruse 2800 de locuințe. Calea Griviței, de exemplu, a fost grav afectată de bombardament. Casele care existau de-a lungul actualului bulevard Dinicu Golescu au fost rase de pe fata pământului. Bunicul meu din partea mamei locuia aici, așa că la noi în casă s-a vorbit permanent despre 4 aprilie. Actualele blocuri de pe Dinicu Golescu au fost ridicate în anii ’50 pe maidanele apărute după bombardament. Aviația aliată a făcut ce-a vrut căci noi nu aveam mare forță de ripostă aeriană. Au lansat câteva bombe și prin centru, pe Calea Victoriei, în Piața Palatului. Ținteau comandamentul german și sediul Gestapo-ului”, spune istoricul Stelian Tănase.

În mod surprinzător, Podul Grant și pasarela Grivița, singurele două căi de acces din Calea Griviței în Calea Giulești, au scăpat neatinse. Pasarela Grivița, aflată în apropierea stației de metrou Grivița, există și astăzi și este funcțională dar podul Grant, în forma în care a supraviețuit bombardamentului, nu mai există. La finele anilor ’70, începutul anilor ’80, a fost ridicat actualul pod dar stâlpii vechiului pod mai pot fi văzuți de-a lungul căii ferate, sub construcția actuală.

ADVERTISEMENT

4 aprilie 1944, bombardamentul despre care nu s-a vorbit

În general, despre bombardamentul din 4 aprilie 1944 se știu destul de puține lucruri. Majoritatea mărturiilor s-au transmis prin viu grai, din generație în generație, iar târziu după Revoluție au început să iasă la iveală unele documente oficiale. Explicația constă în faptul că la vremea respectivă, conducerea țării a impus o cenzură a presei. Pentru a nu crea panică în rândurile populației, s-a interzis publicarea oricărei informații sau fotografii despre bombardamentul din 4 aprilie, despre victime sau despre pagubele materiale. În presa vremii nu există absolut nicio referire la bombardament. Singurul lucru care sare în ochi la o cercetare a ziarelor este numărul neobișnuit de mare al anunțurilor de deces. Nici ele, însă, nu menționează faptul că moartea lui X sau a lui Y s-a produs în bombardament. Cuvântul “bombardament”, nu există în vocabularul presei din aprilie 1944.

Giulești, unicul stadion din România inaugurat de Casa Regală

În aprilie 1944, stadionul Giulești era o bijuterie. Alături de ONEF era considerat cel mai modern stadion al țării. Avea până și lift! Giuleștiul a fost construit în 1936, pe 27 noiembrie 1937 a găzduit primul meci oficial, Rapid-Jiul 2-0 cu Păcurariu și Rafinsky marcatori, iar inaugurarea a avut loc de abia în 1939! S-a căutat permanent un cârlig, un moment festiv peste care să se suprapună inaugurarea stadionului ori acest moment s-a ivit de abia pe 10 iunie 1939, cu prilejul Ceferiadei.

ADVERTISEMENT
Sursa foto: Muzeul CFR

Căile Ferate Române sărbătoreau aniversarea a 70 de ani de la inaugurarea primei linii de cale ferată realizată cu capital românesc, București-Giurgiu. Pentru că pe vremea aceea CFR-ul era o instituție de maximă importanță, Ceferiada 1939 a fost un eveniment de amploare. Regele Carol al II-lea, Marele Voievod Mihai, Principele Paul al Greciei, prim-ministrul Armand Călinescu, corpul diplomatic acreditat la București, cu toții au asistat la defilarea ceferiștilor între care 729 de sportivi, inclusiv fotbaliștii. Ziariștii remarcau faptul că suveranul și întreaga sa suită par neobosiți și au vizitat cu mare interes clădirea propriu zisă a marelui stadion CFR Giulești”.

Giuleștiul – rănit de bombele aliate, Muzeul CFR și Gara Cuibușor – distruse

Pe 4 aprilie 1944, Giuleștiul, cel mai nou și mai modern stadion al țării, a fost lovit de bombele aliaților. Până în momentul de față, în arhive nu au fost identificate fotografii cu stadionul lovit de bombe. Cei care au filmat și fotografiat imediat după atac au fost angajații CFR. Pe o filmare făcută imediat după bombardament de o echipă a CFR se vede clar că peluza veche, cea dinspre Teatrul Giulești, este parțial distrusă. Din filmare rezultă, fără dubiu, că o bombă a distrus complet Muzeul CFR și a doborât o parte din peluză. Muzeul se afla, aproximativ, pe amplasamentul de astăzi al teatrului, în curtea interioară a stadionului, curte care se întindea până dincolo de actualul pod Grant. Ilie Popescu, inginer de meserie, enciclopedist și istoric al CFR-ului, știe pe de rost ce pagube materiale a suferit muzeul:

„Muzeul CFR a fost inaugurat odată cu stadionul, pe 10 iunie 1939. În curtea interioară exista o expoziție de material rulant, o locomotivă de epocă, un vagon de lux, Pullman, care aparținuse Regelui Carol al II-lea, săli unde erau expuse documente, fotografii, filme și alte lucruri de o valoare inestimabilă. Toate au fost distruse in bombardament”. Odată cu peluza și cu Muzeul CFR, a fost distrusă complet și Gara Cuibușor. Era situată în vecinătatea bazinului de polo de astăzi. Povestește Răducan Drăgan, cineast în cadrul CENAFER: Gara Cuibușor deservea o linie de cale ferată liliputană, un tren de divertisment. Această cale ferată cu ecartament mic a fost dată în folosință la inaugurarea din 10 iunie 1939 cu scopul de a fi folosită în activități educative străjerești”.

Gara Cuibusor in 1939 (captura dupa pelicula)

„Straja Țării era o organizație de stat “înființată pentru  îndrumarea și conducerea tineretului în ceea ce privește educația fizică, moral-religioasă, socială și națională”. “Numele de Cuibușor îi vine de la noțiunea de cuib, care în termeni străjerești era o formă de organizare internă, fără vreo legătură cu cuibul legionar, mult mai cunoscut. Trenulețul pleca din gara Cuibușor, dădea roată stadionului și revenea în gară prin expoziția de material rulant. Toate au dispărut în bombardament”, spune Răducan Drăgan.

Peluza Giulestiului, lovita de bombe, vazuta dinspre Calea Giulesti (captura dupa pelicula)

Un ultim cadru existent pe filmarea CFR surprinde o altă zonă din stadion afectată de bombardament. Din păcate, operatorul nu panoramează, cadrul este fix. Cu toate că în fundal se vede o tribună, este imposibil de stabilit care este zona din stadion surprinsă în acest cadru. Nici despre lucrările de reconstrucție nu apar informații în presa vremii. Cert este că pe 22 iunie 1947, stadionul Giulești găzduia meciul România – Iugoslavia 1-3, cu 25.000 de oameni în tribune, iar Muzeul CFR a fost redeschis în anii ’50 în actualul amplasament de pe Calea Griviței.

Cimitirul 4 aprilie

În bombardamentul din 4 aprilie au murit, potrivit datelor culese de istoricul Stelian Tănase, 2994 de civili și tot în jur de 3000 au fost răniți. Printre morți s-a numărat renumitul umorist interbelic Vasile Vasilache dar și oameni din conducerea clubului Rapid. Majoritatea morților au fost îngropați într-o latură a Cimitirului Calvin de pe Calea Giulești. Parohul cimitirului a confirmat acest lucru însă a precizat că osemintele nu se mai află acolo. Rămășițele celor morți în bombardament au fost dezgropate undeva în anii ’70-’80 și strămutate într-un loc necunoscut. Nu se mai știe nici dacă a fost o groapă comună sau dacă au fost și gropi individuale. Multă vreme, locul de îngropăciune al celor morți în bombardament a fost denumit de oameni “Cimitirul 4 aprilie”. În ziua de astăzi nici o instituție nu deține date despre locul unde au fost transferate rămășițele. Administrația Cimitirelor, Patriarhia, Primăria capitalei, IML, Cultul Eroilor, Arhivele Militare, cu toții ridică din umeri a neputință.

Bombardați de Înviere

Bombardamentul din 4 aprilie a rămas în mentalul colectiv atât pentru numărul mare de morți, cât și pentru faptul că a fost primul atac aerian la care a fost supusă capitala în Al Doilea Război Mondial. După 4 aprilie, atacurile au continuat, inclusiv asupra Bucureștiului. Au fost lovite rafinăriile din Prahova, Ploieștiul, Brașovul, Piteștiul, Turnu-Severin. Aviația aliată a lovit chiar și pe 15 aprilie, cu câteva ore înainte de Înviere. Paradoxal, atacurile aviației aliate nu au provocat adânci sentimente de ură contra anglo-americanilor”, spune Stelian Tănase.

„În aprilie ’44, linia frontului era la Târgu Frumos-Iași-Pașcani. Prin aceste bombardamente, americanii, lovind în spatele frontului, urmăreau să dea o mână de ajutor rușilor. Deși au bombardat cu cruzime Bucureștiul și alte orașe, în rândurile populației nu au apărut puternice sentimente de ură contra agresorilor. Sentimentele erau cumva amestecate. Piloții lor, capturați, erau bine tratați. Importanți demnitari români îi vizitau și se aigurau că sunt în regulă”, povestește Tănase.

Ultimele bombardamente asupra capitalei au avut loc între 24 și 26 august 1944, dar de data asta germanii au fost cei care au atacat. Aviația germană a vizat numeroase obiective civile. Au fost lovite, printre altele, Palatul Regal, Teatrul Național, Ateneul Român, Palatul Telefoanelor ș.a.m.d.

CITEȘTE mai multe articole interesante din categoria FOTBAL INTERN
A apărut noua revistă Taifasuri
  • Câștigă ACUM o Dacia Logan, 2.000 de euro și multe alte premii!
  • Nr. 853. 32 pagini + CD Armin Nicoară. Doar 10 lei!
A apărut noua revistă Taifasuri