News

99 de ani de la tragedia feroviară de la Vintileanca. Cum a intrat în istorie ”acarul Păun”

Zeci de oameni și-au pierdut viața în urma accidentului de la Vintileanca. Pe 2 iulie 1923, un tren accelerat s-a lovit puternic de o garnitură de marfă. Vinovat a fost găsit acarul Ion Păun
02.07.2022 | 13:10
99 de ani de la tragedia feroviara de la Vintileanca Cum a intrat in istorie acarul Paun
99 de ani de la tragedia feroviară de la Vintileanca, tragedie petrecută în data de 2 iulie 1923. Sursa foto - colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

Accidentul feroviar de la Vintileanca a reprezentat o adevărată tragedie, una în care nu mai puțin de 66 de oameni și-au pierdut viața. Mai mult decât atât, 105 persoane au fost rănite, potrivit rapoartelor întocmite în acele vremuri, unele îndepărtate și din care arhivele nu au rezistat chiar toate.

Cum s-a produs accidentul de la Vintileanca

La data de 2 iulie 1923, mai exact în urmă cu 99 de ani, trenul accelerat cu numărul 701 care plecase din București cu destinația Iași s-a ciocnit de o garnitură de marfă. Tragedia s-a produs în stația Vintileanca, în jurul orelor 11 dimineața. Au murit atunci mulți copii și tineri, majoritatea dintre ei urcându-se la stația Mizil. Aceștia mergeau la târgul Drăgaica de la Buzău, dar, din păcate, mulți dintre ei n-au mai ajuns niciodată.

ADVERTISEMENT

Interesant este că în trenul care venea din Capitală se afla chiar și șeful gării Vintileanca. Gheorghe Drăgoi se întorcea acasă după ce făcuse o vizită unor prieteni de familie. Grav rănit în urma impactului, acesta a fost absolvit de orice vină, responsabilitatea fiind plasată subordonaților săi.

Un alt detaliu aparte este acela că dimensiunile impresionante ale accidentului puteau fi cu mult mai mici, însă un cumul de cauze și circumstanțe nefericite au făcut să discutăm acum despre una dintre cele mai mari tragedii petrecute pe calea ferată din România.

ADVERTISEMENT

Astfel, puțină lume își mai aduce aminte că trenul accelerat avea deja o întârziere de cinci minute când a ajuns în gara din Mizil. Acesta a fost momentul în care mecanicul locomotivei a decis să plece puțin mai repede într-o încercare de a recupera din timpul pierdut pe drum. Conform statisticilor, trenul de la București circula cu o viteză de 50 km/oră în momentul accidentului. De remarcat că, garnitura nu trebuia să oprească la Vintileanca, un sat din comuna Săhățeni, ci doar să-și continue drumul.

Ca să se poată întâmpla lucrul acesta, angajații stației Vintileanca au decis să tragă pe linia a 4-a trenul de marfă, o linie nu tocmai circulată și folosită mai degrabă pentru diferite manevre. În termeni ceferiști, trenul de marfă a făcut celebra „cruce”, urmând să aștepte trecerea garniturii cu viteză superioară după care să își continue și el traseul.

ADVERTISEMENT

Ziarele de atunci au titrat că acarul Ion Păun, adică cel care se afla de serviciu la cabina de comandă numărul 1 ar fi solicitat schimbarea macazului, dar nu s-ar fi asigurat niciodată dacă manevra a fost efectuată. Din nefericire, ultimul vagon al trenului de marfă ar fi rămas chiar pe macaz. Când mecanicul acceleratului a văzut că semnalul era setat pe „cale liberă” a înaintat. După doar câteva clipe a urmat un adevărat dezastru.

În urma coliziunii au fost distruse nu mai puțin de șase vagoane din garnitura de marfă, dar și două vagoane ale trenului accelerat, două vagoane pline ochi cu oameni. De asemenea, un vagon poștal și unul de bagaje au fost și ele făcute praf.

ADVERTISEMENT

Ancheta care a avut loc la scurt timp de la producerea tragediei a stabilit că mulți oameni și-au pierdut viața și pentru că aceștia călătoreau pe acoperișul vagoanelor, pe scările trenului și chiar pe tampoane, așa cum se obișnuia în acele vremuri. Vinovat de producerea accidentului a fost găsit acarul Ion Păun.

Cine a fost acarul Păun

Despre acarul Ion Păun se știe că s-a născut în anul 1880, în județul Buzău, într-o comună care astăzi este înghițită de județul Prahova. A fost angajat la vârsta de 26 de ani ca acar la stația Vintileanca, una care avea să-i schimbe definitiv destinul. După cinci zile de la producerea tragediei, angajatul CFR-ului a luat decizia de a se preda autorităților.

Au urmat mai multe reconstituiri pentru ca anchetatorii să înțeleagă exact toate cele petrecute. Arestat, Ion Păun a stat închis în temniță pe durata întregului proces. După ce s-a anunțat verdictul, acesta a executat peste zece ani de închisoare. A fost pus în libertate în 1934, dar a murit la doar câteva luni distanță.

Culmea este că la o lună de la înmormântare, Ion Păun avea să fie chiar achitat. Mai mult decât atât, statul român a plătit despăgubiri urmașilor săi. Din nefericire, la nici măcar un an de la moartea lui și soția acestuia a încetat din viață. Legenda spune că moartea ei a fost provocată chiar de vestea că soțul pe care îl iubise fusese declarat nevinovat.

ADVERTISEMENT