Numărul adăposturilor de protecție civilă din România a crescut semnificativ, după ce verificările recente au scos la iveală spații care nu figurau în evidențele oficiale. În contextul tensiunilor internaționale și a noilor amenințări, autoritățile au început inventarierea completă.
Pe fondul unui climat de securitate tot mai complex în Europa și la nivel global, recentele conflicte dintre Statele Unite și Iran, care au implicat lansarea de rachete balistice îndreptate către Turcia, au accentuat percepția riscurilor la scară largă. Aceste evoluții demonstrează cât de rapid pot escalada tensiunile și subliniază, încă odată, necesitatea ca fiecare stat să își reevalueze mecanismele de protecție civilă.
În Europa, autoritățile din țările membre ale Uniunii Europene și NATO au intensificat evaluările privind pregătirea pentru situații de urgență și siguranța populației. În paralel, instituțiile europene au adoptat strategii noi de securitate internă pentru a contracara amenințările tot mai sofisticate, de la utilizarea neautorizată a dronelor în spațiul aerian, până la atacuri cibernetice, acte de terorism sau sabotaje asupra infrastructurii critice.
Această creștere a gradului de alertă la nivel continental se resimte și în România, unde autoritățile verifică în prezent starea și funcționalitatea adăposturilor de protecție civilă de pe întreg teritoriul țării, pentru a se asigura că populația are la dispoziție spații sigure în caz de urgență.
În acest context, inventarierea buncărelor devine cu atât mai importantă. În exclusivitate pentru FANATIK, reprezentanții Inspectoratului pentru Situații de Urgență București‑Ilfov au oferit detalii despre stadiul verificărilor, problemele identificate și măsurile care urmează să fie implementate pentru ca aceste spații să corespundă standardelor actuale de protecție civilă.
„Acțiunile de verificare și luare în evidență a adăposturilor de protecție civilă din București și Ilfov sunt încă în desfășurare, dat fiind numărul ridicat al acestora, de peste 1600. Datele preliminare indică existența unui număr mai mare de adăposturi decât cele centralizate anterior.
Acestea nu figurau în evidențele noastre ca adăposturi de protecție civilă, ceea ce reprezintă un aspect pozitiv”, a declarat locotenent-colonel ISUBIF, Daniel Vasile, pentru FANATIK.
Cu toate acestea, verificările au scos la iveală și anumite nereguli în procesul de autorizare, demonstrând că nu toate spațiile au parcurs complet procedurile legale.
„În anumite cazuri, au fost identificate adăposturi de protecție civilă pentru care a fost obținut de la ISU doar un aviz de protecție civilă, fără ca ulterior să ne fie solicitată și autorizația, după construire, deși era necesar. În aceste cazuri, adăpostul poate exista, dar beneficiarul nu a parcurs toate etapele prevăzute de legislație”, a completat oficialul ISUBIF.
Pe lângă aspectele legate de autorizare, reprezentantul ISUBIF a subliniat diferențele dintre adăposturile complet conforme și cele care pot fi folosite doar temporar, evidențiind modul în care acestea sunt construite și dotate pentru protecția populației.
„Adăposturile de protecție civilă sunt construite conform normativelor în vigoare și sunt dotate cu instalații speciale de filtrare și ventilație, uși speciale de acces, SAS (încăpere tampon), iluminat de siguranță, grupuri sanitare și alte facilități prevăzute de legislație. Aceste spații dispun de instalații speciale care asigură introducerea de aer curat în interior și împiedică pătrunderea aerului viciat din exterior.
Totodată, există spații de adăpostire care pot fi folosite pentru protecție temporară, dar nu beneficiază de toate facilitățile prevăzute pentru un adăpost conform normativelor”, a menționat, pentru FANATIK, Daniel Vasile.
Pe lângă adăposturile clasice, reprezentanții Inspectoratului pentru Situații de Urgență București‑Ilfov au explicat că există și alternative pentru protecția temporară a populației, destinate persoanelor care nu se află aproape de un adăpost standard.
„Mai există și alte posibilități de adăpostire în situații în care o persoană se află departe de locuință și nu poate ajunge rapid la un adăpost de protecție civilă, de exemplu în stațiile de metrou.
În aceste cazuri, spațiile pot fi utilizate pentru protecție temporară, chiar dacă nu îndeplinesc toate cerințele unui adăpost de protecție civilă, așa cum este definit de normative”, a mai explicat șeful de operațiuni din cadrul ISUBIF.
Pentru a facilita accesul rapid la informațiile despre buncăre și pentru a sprijini populația în situații de urgență, reprezentanții ISUBIF recomandă utilizarea unor instrumente digitale care să ofere date actualizate în timp real.
„Recomandăm populației instalarea aplicației DSU pentru telefoane mobile, pentru accesarea foarte rapidă a hărții interactive cu toate adăposturile de protecție civilă din România, în baza localizării furnizate de telefonul mobil.
La încheierea acțiunilor de inventariere a adăposturilor vom aduce la cunoștință populației lista actualizată a acestor adăposturi”, a precizat, în final, pentru FANATIK, Daniel Vasile, reprezentantul Inspectoratului pentru Situații de Urgență București-Ilfov.