A fost la un pas de Chelsea, dar a ajuns pe lista neagră a Securităţii! Povestea de film a fotbalistului care a devenit victima celui mai odios spion român

Decembrie 1941. Planeta era răvăşită de Al Doilea Război Mondial, iar soldaţii români aveau deja şase luni de când luptau pe Frontul de Est. În celălalt capăt al continentului, la Londra, un fotbalist român bătea la porţile lui Chelsea. Traian Belitoreanu, campion al României cu Venus Bucureşti, a fost la un pas să joace pe “Stamford Bridge”, însă povestea vieţii acestuia este una care oricând poate să ajungă subiect de film la Hollywood.

O scrisoare veche de 82 de ani scoate la lumină povestea lui Traian Belitoreanu, cel care ar fi putut să devină primul fotbalist român din istoria lui Chelsea

FANATIK a pornit pe urma lui Traian Belitoreanu, după o scrisoare apărută pe prima pagină a ziarului Gazeta Sporturilor din 19 decembrie 1941, iar filmul vieţii fotbalistului a ieşit cu această ocazie la lumină. O poveste despre fotbal, alpinism, box, viaţa la Londra şi cel mai odios spion al Securităţii.

Sub titlul “Un footbalist român s-a oferit să joace la Chelsea”, în urmă cu 82 de ani, era publicată scrisoarea lui Fritz Weilenmann, jurnalist sportiv din Germania. Ultimul pasaj al epistolei îi era dedicat lui Traian Belitoreanu, cel care ar fi putut să devină primul fobalist român din istoria lui Chelsea.

“Printre altele, am aflat în Elveţia că la Londra trăieşte Belitoreanu, care a jucat portar acuma câţiva ani la mai multe cluburi bucureştene. Desigur că şi dvs. vă mai amintiţi de el. Ei bine, acest Belitoreanu s-a prezentat acum câtva timp, la Londra, conducerii faimosului club Chelsea, cerând să fie înscris. A spus apoi că ar fi jucat timp de trei ani la campionii României şi că ar fi fost de multe ori internaţional. Dar clubul Chelsea i-a declinat oferta. Acum, Belitoreanu s-a înscris la Queens Park Rangers, un club amator londonez”, le transmitea Fritz Weilenmann confraţilor din România.

Digi24.ro

O femeie de 60 de ani, cu un aspect uluitor de tânăr, a câștigat un concurs de frumusețe și s-a calificat pentru Miss Argentina

Pentru Google-ul din anul 2023, numele de Traian Belitoreanu nu oferă indicii despre o legătură cu fotbalul. De fapt, informaţiile despre acesta sunt aproape inexistente. Câteva legături cu Comitetul Naţional Român, Clubul Alpin Român şi BNR. Lucrurile se schimbă total atunci când firele aruncate de Google încep să fie legate şi puse cap la cap cu ajutorul arhivelor şi a jurnalului scris de Ion Raţiu!

Traian Belitoreanu, atletul care era pugilist la “semi-grea” şi portar pe terenurile de fotbal

În presa românească din perioada interbelică, numele lui Traian Belitoreanu a început să iasă în evidenţă la finalul anilor ’20. Pe 26 aprilie 1929, rubrica Sport a ziarului Curentul a oferit rezultatele probei de marş fond de la Concursul Clubului Turda. Pe locul 3 apărea numele lui Belitoreanu, care în acel moment avea în jur de 20 de ani.

Şase luni mai târziu, Traian Belitoreanu a reprezentat din nou clubul Turda, însă de această dată pe terenul de fotbal. În finala Cupei Primăriei de Albastru (astăzi Sectoarele 4 şi 5), Turda a fost învinsă de Olimpia, pe arena “Principele Mihai” din Şoseaua Olteniţei, iar portarul învinşilor a ieşit în evidenţă. “Cu un portar ca Belitoreanu, care prin partida de duminică s-a impus în mod defintiv și cu o înaintare că cea pe care o are, echipa din Dealul Spirei este chemată a juca un rol în foot-ballul bucureștean”, scriau jurnaliştii de la Curentul.

În acelaşi an 1929, portarul şi atletul de la Turda a încercat să-şi facă un nume şi în lumea boxului. Traian Belitoreanu a intrat în ring pentru titlul de campion regional amator la “semi-grea”, dar adversarul din finală s-a dovedit mai puternic, chiar dacă, la rândul lui, nu avea mare experienţă în box. “De la începutul luptei se vede că Belitoreanu, atlet impecabil, nu ştie să boxeze. Loviturile lui sunt date numai cu braţul şi experienţa sa de ring este cam redusă. Adversarul lui, Gh. Manta, nu este mult mai bun, dar reuşeşte până la urmă să pisăgească atât de copios pe Belitoreanu, încât acesta abandonează în ultimul round, lăsând victoria şi titlul de campion lui Gh. Manta”, anunţa Universul din 28 noiembrie 1929.

Digisport.ro

FOTO Cine este modelul care i-a ”furat” inima lui Jude Bellingham: este cu 5 ani mai mare decât starul de la Real Madrid

Traian Belitoreanu, campion al României cu “Negrii din Splai”

În 1930, Traian Belitoreanu a plecat la Juventus Bucureşti, unde a fost folosit la echipa de rezerve, şi a ajuns, până la urmă, la Venus Bucureşti. “Negrii din Splai” câştigaseră al doilea titlu de campioană a României cu un an înainte şi atacau din nou trofeul. Portarul, cu trecut în atletism şi box, descoperea, în aceeaşi perioadă, baschetul şi era legitimat la YMCA (Asociaţia Creștină a Tinerilor, filiala din România).

La finalul sezonului 1931-1932, ultimul cu un sistem de campionate regionale, Venus Bucureşti a câştigat pentru a treia oară titlul de campioană a României. În poarta “Negrilor din Splai”, Traian Belitoreanu reuşea să strângă cinci prezenţe, un succes personal, dacă ţinem cont că titular incontestabil era Ion “Jean” Lăpuşneanu, portarul naţionalei României la Campionatul Mondial din 1930.

La scurt timp după ce a câştigat titlul de campion al României, Traian Belitoreanu s-a întors la Juventus Bucureşti, astfel că a ratat şansa de a juca în primul sezon al Diviziei Naţionale de Fotbal. De aici, portarul a plecat, în 1933, la Academia Comercială, ca mai apoi să ajungă la echipa de fotbal a BNR (Banca Naţională a României). Cariera de fotbalist părea că apune pentru Traian Belitoreanu, în timp ce prestaţiile din baschet erau din ce în ce mai apreciate.

Printre fondatorii Clubului Alpin Român

Atlet, fotbalist cu titlu de campion naţional, baschetbalist şi pugilist de ocazie, Traian Belitoreanu era cunoscut şi ca un iubitor al muntelui. Pe 18 martie 1934, la Bucureşti, era înfiinţat Clubul Alpin Român, iar printre semnăturile de pe actul naştere se regăsea şi numele portarului. CAR avea să funcţioneze până în 1948, însă Traian Belitoreanu era, la acel moment, departe de România care intrase sub comunism, însă avea să cunoască ororile regimului.

A plecat la Londra pentru studii, dar şi să joace fotbal în ligile inferioare

Pe finalul anilor ’30, Traian Belitoreanu a ajuns la Londra. Funcţionar al Băncii Naţionale a României, portarul campion cu Venus plecase pentru studii, însă a ajuns să lucreze la Legaţia României de la Londra. În timpul liber, mintea îi era tot la fotbal, iar informaţii despre aventura acestuia în Anglia regăsim în ziarul “Curentul” de pe 9 ianuarie 1939.

“Fiind acolo, Belitoreanu s-a gândit să urmeze şi un curs de antrenori – ar fi putut fi astfel de folos footballului românesc, sportul care-i era atât de drag. Interesându-se de o şcoală de antrenori, a vorbit şi cu Martin Woosmann, antrenorul lui Polytechnica din Londra. Acesta l-a sfătuit să încerce iar să joace football, căci 30 ani nu este o vârstă la care să abandonezi sportul activ.

Traian a făcut o încercare, apărând poarta Polytechnicei. Și încercarea s-a soldat cu deplin succes. Belitoreanu s-a gândit atunci să treacă într-un club mai puternic și a tratat în acest sens cu Leytonstone, campioana amatoare a Angliei. Nu a putut juca însă de la început în prima echipă, deoarece regulamentul lui Isthmian League (liga amatoare) prevede că orice jucător trebue să dispute întâi două matchuri la rezerve.

Cum Leytonstone voia neapărat să-l aibă în echipă la 14 ianuarie, când susţine cel mai greu joc împotriva lui Dulwich Hamlet, match care decide cine va fi campionul seriei, Belitoreanu a trebuit, deşi cu un umăr scrântit, să joace la rezerve”, apărea în paginile ziarului “Curentul”.

Câteva luni mai târziu, în aprilie 1939, Traian Belitoreanu devenea ziarist de ocazie, după ce reuşise să intre în vestiarul lui Arsenal, echipa la modă a deceniului în fotbalul englez. În mai multe numere ale publicaţiei “Curentul”, portarul reuşise să facă un portret al “tunarilor”, dar să trimită şi informaţii utile despre naţionala Angliei, care a jucat, pe 24 mai 1939, un amical cu România, la Bucureşti.

Membru în Comitetul Naţional Român, alături de Ion Raţiu, şi cununat de ambasadorul Tilea, fostul preşedinte al FRF

În noiembrie 1940, la Londra, era înfiinţat Comitetul Naţional Român, după ce ţara intrase sub regimul legionar. În jurul lui Viorel Virgil Tilea, ambasador al României la Londra în perioada 1938-1940, s-au strâns, printre alţii, Traian Belitoreanu şi Ion Raţiu. Printre obiectivele CNR se numărau obţinerea de adeziuni din partea Occidentului împotriva regimului legionar şi coordonarea acţiunilor românilor din SUA şi Canada.

Viorel Virgil Tilea era cunoscut, pe lângă cariera diplomatică, pentru legăturile cu lumea fotbalului. Între 7 august 1933 şi 6 ianuarie 1939, acesta fusese preşedintele Federaţiei Române de Fotbal. La doi ani de la înfiinţarea CNR, legătura dintre V.V. Tilea şi Traian Belitoreanu a devenit şi mai strânsă, după ce l-a cununat pe fostul portar cu Ketty Menke.

Traian Belitoreanu, victima spionului Silviu Crăciunaş, alias “Victor”

Schimbarea regimului în România, după 1948, a făcut ca românii aflaţi în străinătate să devină ţinte pentru Securitate. Aşa s-a întâmplat şi în cazul lui Traian Belitoreanu, care a devenit victimă a spionului Silviu Crăciunaş, alias “Victor”. În 1945, fostul portar a părăsit, alături de soţie, Marea Britanie şi a încercat să-şi găsească un rost în Brazilia, Uruguay, Columbia sau Portugalia. După 11 ani, în 1956, familia Belitoreanu s-a întors în Anglia şi plănuia, aşa cum Ion Raţiu nota în jurnalul său, să se mute pe Insula Jersey.

” Miercuri, 30 mai 1945 – (…) L-am văzut şi pe Belitoreanu. El îi dă de zor cu Brazilia. A făcut cerere la ambasada braziliană şi e gata să mute toate pietrele pentru a obţine viza de intrare. Vrea să se stabilească acolo: ‘Eu vreau să trăiesc printre latini. Mi s-a făcut lehamite de ăştia (n.r. englezi)! Ai noştri de înjurat te-njură, dar măcar ştii că ce-i în guşă e şi-n căpuşă'” – scria Ion Raţiu în jurnalul personal, editat în 2017 sub titlul “Jurnal – Volumul 1: Începuturile unui exil îndelungat”

Fără succes în afaceri, după ce a fost obligat să închidă magazinul pe care îl deţinea în Londra, Traian Belitoreanu şi Ketty au decis să vină în România. Pe 10 august 1960, cei doi intrau în ţara condusă de Gheorghe Gheorghiu-Dej, iar decizia aveau s-o regrete amarnic. Din umbră, Silviu Crăciunaş, spion al Securităţii în Londra, în special în cercul intim al familiei Raţiu, transmisese informaţii false la Bucureşti.

“Sâmbătă, 7 septembrie 1957 – (…) Traian şi Ketty Belitoreanu vor să se stabilească în Insula Jersey” – nota Ion Raţiu în jurnalul personal, editat în 2017 sub titlul “Jurnal – Volumul 2: Printre spioni şi trădători de ţară”

Spionul “Victor” îi făcuse un portret de trădător lui Belitoreanu

“Viața lui Traian Belitoreanu a fost la rândul ei dată peste cap tot de agentul Victor, care a transmis Securității că acesta fusese trimis în România de Intelligence Service ‘sub masca de repatriat’. Belitoreanu nu avea habar că era considerat trădător, iar sursa necazurilor lui se afla la mai bine de 2.000 de kilometri distanță, trăind confortabil la Londra pe banii Securității.

Agentul Victor îl cunoștea mai ales din povestirile lui Ion Rațiu sau ale lui Viorel Tilea. Dacă s-au întâlnit, a fost probabil doar pasager. însă Crăciunaș a continuat să-i inventeze sarcini informative sărmanului Belitoreanu, care oricum regreta nespus decizia de a se repatria.

Agentul Victor a atras atenția Securității că, după întoarcerea lui Belitoreanu, MI6 nu a mai primit niciun semn de viață de la acesta, iar ‘Ioseph Wechsberg fusese foarte prudent’ și nu-l contactase în România, ‘potrivit pregătirilor făcute pentru misiunea sa’, din moment ce Belitoreanu tăcea în mod suspect. De asemenea, pierderea contactului cu așa-zisul agent Belitoreanu ar fi constituit pentru Intelligence Service ‘o altă pierdere gravă despre care mi-a vorbit col. Brown'”, nota istoricul Stejărel Olaru în cartea “Agentul nostru Victor”.

Cine a fost Silviu Crăciunaş, agentul “Victor”

În 1961, Silviu Crăciunaş devenea cunoscut în întreaga lume după ce publica cartea “Urme pierdute”, în care îşi spunea povestea trăită în închisorile Securităţii. De fapt, romanul era o unealtă de dezinformare prin care Crăciunaş putea să intre mai uşor în contact cu românii care trăiau în exilul străinătăţii. Până în 1970, spionul a trimis note informative, multe dintre acestea false, despre românii aflaţi în străinătate, iar mulţi au avut de suferit de pe urma acestor plăsmuiri, aşa cum a fost şi cazul lui Traian Belitoreanu. Considerat o legendă a anticomunismului şi o figură marcantă a exilului românesc, povestea adevărată a agentului “Victor” a ieşit la lumină în 2002, la patru ani distanţă de la moartea spionului.

Final misterios pentru Traian Belitoreanu, după ce a fost etichetat “element duşmănos”

Atunci când intrase în Ambasada României din Londra, în 1960, familia Belitoreanu primisese asigurări că în ţară vor primi o casă la fel ca cea din Anglia şi slujbe onorabile. Promisiunile au fost imediat încălcate, mai ales după ce Securitatea, în urma informaţiilor transmise de spionul “Victor”, i-a deschis un dosar de urmărire.

Traian Belitoreanu a ajuns să lucreze ca economist la Întreprinderea de Sortare Bucureşti, însă salariul nu era unul pe măsura promisiunilor, iar vechimea nu i-a fost recunoscută în cartea de muncă. Chiar dacă era suspectat că a fost trimis în ţară ca spion al englezilor, Securitatea încerca să-l recruteze, însă informatorul “Sandu”, conform dosarului 406868 de la Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității, a aflat că acesta nu dorea să devină spion.

“Belitoreanu Traian, în cercul familiei sale, se plânge că serviciul pe care îl are este o simplă formalitate prost plătită. A făcut imensa prostie de a se reîntoarce în ţară, că a fost un naiv că s-a lăsat amăgit de vorbe dulci ca mierea de la legaţia română (…) care i-au promis marea şi sarea, că multă dreptate au avut românii de prin meleagurile străine fugiţi din ţară şi că dacă va reuşi să mai ajungă din nou peste graniţă va spune oricui va vrea să-l audă şi să-l creadă care este adevărul despre regimul din RPR”, era nota informatorului “Sandu”.

Traian Belitoreanu devenea un “element duşmănos”, iar Securitatea i-a refuzat viza pentru ieşirea din ţară. De asemenea, UM 0123/I (n.r. indicativul Direcţiei Generale de Informaţii Externe în perioada 1963-1972) a întrerupt orice legătură cu scopul recutării. Este finalul misterios al poveştii lui Traian Belitoreanu, fotbalistul român care a visat să joace la Chelsea. Cel mai probabil, bărbatul s-a stins din viaţă într-o cumplită anonimitate, însă supravegheat cu atenţie de securişti. Un final nedrept la capătul unei poveşti în care sportul, politica şi exilul au fost ingredientele speciale.

• 1,69 este cota oferită de MAXBET pentru pronosticul „GG – ambele marchează” la meciul Manchester City – Liverpool