News

A murit profesorul Ion Bitoleanu la vârsta de 84 de ani. „Dar ce vremuri am trăit într-o viaţă de om!”

27.08.2020 | 16:34
A murit profesorul Ion Bitoleanu la varsta de 84 de ani Dar ce vremuri am trait intro viata de om
A murit profesorul Ion Bitoleanu la vârsta de 84 de ani. „Dar ce vremuri am trăit într-o viaţă de om!” Foto: Cuget Liber
ADVERTISEMENT

Profesorul Ion Bitoleanu s-a stins din viață la vârsta de 84 de ani. Remarcabil și carismatic, Ion Bitoleanu a fost considerat de colegii de breaslă un istoric pasionat și neobosit, care cercetează în permanență documentele din Arhivele constănțene.

Este autor al unor lucrări de referință, precum „Istoria Românilor dintre Dunăre şi Mare” (1979) sau „Istoria Dobrogei” (1998), scrisă în colaborare cu Adrian Rădulescu. A mai creat „Dobrogea, vatră a creştinismului românesc”, fiind coautor alături de pr. Nechita Runcan.

ADVERTISEMENT

Ion Bitoleanu a fost unul dintre cei mai apreciați istorici din Dobrogea. Era doctor în această filieră, din anul 1974

Ion Bitoleanu: ”Am copilărit printre rastele încărcate cu arme de toate calibrele”

Istoricul s-a născut în Dobrogea, în comuna Castelu. A absolvit Facultatea de Istorie din Bucureşti (1960). A fost profesor universitar la Institutul de Marină din Constanţa (1986-1990) şi la Universitatea Spiru Haret din Constanţa (1990-2006).

ADVERTISEMENT

”Dobrogean prin toată fiinţa, m-am născut în comuna Castelu, judeţul Constanţa, în postul de jandarmi al cărui şef era părintele meu. Am copilărit printre rastele încărcate cu arme de toate calibrele.Ca urmare, după instaurarea regimului comunist am fost considerat fiul al unui slujitor al regimului burghezo-moşieresc”, declara Ion Bitoleanu.

Născut în 1936, profesorul Bitoleanu a avut o viață încărcată și plină. S-a dedicat total istoriei și a a fost martor la multe momente importante.

ADVERTISEMENT

”Dar ce vremuri am trăit într-o viaţă de om! În copilărie am parcurs două regimuri politice memorate cu ochi de copil!

Astfel, într-o seară din anul 1940, o baterie de tunuri a poposit lângă postul de jandarmi. Cântând din muzicuţă, un soldat german m-a strâns în braţe, oferindu-mi un sandviş cu pateu de gâscă.

ADVERTISEMENT

Dar a venit anul 1944 şi în curtea bunicilor din Oltenia, unde ne-am refugiat de teama bombardamentelor, a poposit o coloană de ostaşi ruşi, de care m-am apropiat curios. ! ”Rebiada, idisuda!”, m-a îmbrăţişat, de data aceasta un ostaş sovietic, care mi-a dat o fripturică dintr-un porc tranşat, învelit în covoare persane adunate de el în căruţa coloanei. Aşa au trecut anii”, afirma Ion Bitoleanu pentru Revista Pontica.

ADVERTISEMENT
Tags: