Lista politicienilor cu doctorate la Academia de Poliție. „Regele asfaltului” și primarul ieșit din pușcărie, printre cei înnobilați academic

În  mai 2021, Ministerul de Interne desființa școlile doctorale de la Academia de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, decizia fiind justificată de prejudiciile de imagine aduse poliție de scandalurile de plagiat din această instituție.

Practica extinsă a copierii tezelor la Academia de Poliție a fost demonstrată de zecile de anchete publicate de jurnalista Emilia Șercan.

Însă ușurința cu care ofițeri ai Poliției Române s-au împopoțonat cu titlul de doctor prin furt intelectual nu ar fi fost posibilă fără complicitatea mediului politic, politicienii fiind și ei beneficiari ai fabricii de doctorate de la Academia  de Poliție, după cum arată lista dată ieri publicității de către Academie.

Doctoratele în  drept, cadouri pentru politicieni

Printre cazurile de plagiat descoperite, unele au fost reprezentate chiar de către tezele unor politicieni, cum este cazul primarului Sectorului 3, Robert Negoiță, care și-a luat bacalaureatul la 31 de ani, iar la 40 devenea doctor. Dubii ridică și modul în care fostul primar din Râmnicu-Vâlcea a devenit doctor în drept la numai un an după ce a ieșit din pușcărie pentru fapte de corupție.

Digi24.ro

Ultimele ore de viață ale Corinnei, femeia găsită moartă în dulapul din dormitor. Poliția l-a arestat pe iubitul ei

La cât de mulți politicieni și-au obținut titlul de doctor la Academia de Poliție, s-ar putea crede că această instituție este o pepinieră pentru viitoarele elite ale țării. Numai că „elitele” de la noi obțin doctoratul, de obicei, după ce au ajuns în funcții de demnitate publică, nu înainte.

Potrivit legii actuale, bugetarii care au titlul de  doctor beneficiază de o indemnizație echivalentă cu 50% din salariul minim brut pe economie, cu condiția să activeze în domeniul despre care au scris în teza de doctorat. Astfel, ofițerii de poliție s-au înghesuit să-și obțină doctoratul, iar politicienii au fost și ei momiți cu o felie din prăjitură, în condițiile în care probabil alte instituții de învățământ superior ar fi avut reticențe mai mari să le acorde titlul de doctor în drept.

Doctor în infracțiuni, anchetat de DNA

La Academia de Poliție și-a luat doctoratul Radu Timofte, senator în perioada 1990-2001 din partea FSN-PDSR-PSD și director al SRI între 2001 și 2006. Aristide Roibu și-a obținut doctoratul în perioada cât a fost senator PSD (2000-2008).

William Brînză a obținut doctoratul cu teza „Infracțiuni asimilate corupției” în 2004, cu circa jumătate de an înainte să devină deputat PRM. În 2008 a obținut al doilea mandat dar de data asta din partea PDL, partid care i-a încredințat și conducerea organizației din Diaspora.

Digisport.ro

VIDEO Surpriză! Gheorghe Hagi nici nu vrea să audă: ce a spus despre ”bijuteria” de 76.000.000€ de la Constanța

În 2014 a candidat la alegerile prezidențiale din partea Partidului Ecologist, iar acum este judecat într-un dosar care vizează o rețea de evaziune fiscală și spălare de bani, în care sunt implicați mai mulți oameni de afaceri cu conexiuni în mediul politic. Procurorii susțin că Brînză ar fi creat statului un prejudiciu de circa 10.000.000 lei.

Un alt parlamentar care a obținut  „doctoratul cu epoleți” de la Academia de Poliție a fost Bogdan Ciucă în 2006. Acesta a devenit deputat PC în 2004 și a fost reales în 2008 și 2012. Eugen Neață a devenit doctor în drept în 2007 pe când era încă ofițer de poliție la Râmnicu-Vâlcea, iar din 2016 este deputat PSD.

Licență la Universitate, doctorat la Academie

Ștefan Deaconu a fost printre principalii sfătuitori ai președintelui Traian Băsescu în perioada 2005-2012 când a fost consilier prezidențial, șef al Departamentului Constituțional-Legislativ. Deaconu absolvise dreptul la Universitatea București în 1998, iar titlul de doctor l-a primit după numai șase ani, la Academia de Poliție, cu teza „Principiul bunei vecinătăți în dreptul românesc”.

Pe lista doctorilor „hirotonisiți” de Academia de Poliție se află și Mioara Mantale în 2007, pe când era prefectul Capitalei, și Gabriela Zoană, europarlamentar PSD în 2018-2019. De profesie ofițer MApN, Gheorghe Emacu a fost în două rânduri secretar de stat în Ministerul de Interne, fiind un apropiat al lui Adrian Năstase și Gabriel Oprea. În 2010, a devenit doctor la Academia „Al. I. Cuza”, iar în 2012 a fost ales deputat din partea partidului lui Oprea, UNPR.

Uimitorul caz al lui Robert Negoiță

Primarul sectorului 3, Robert Negoiță, se află printre cei demascați ca plagiatori, teza sa de doctorat din 2012 fiind copiată integral. Pe atunci, Negoiță era încă deputat iar ascensiunea sa politică era încă firavă prin comparație cu cea academică. Robert Negoiță și-a dat bacalaureatul la 31 de ani, iar peste patru ani termina studiile de drept la Universitatea Bioterra. Peste alți cinci ani, tânărul promițător primea titlul de doctor de la „fabrica de diplome” a Poliției Române.

Și Mircea Man, fost deputat în cinci legislaturi și fost președinte al CJ Maramureș, este pe lista publicată de către Academia de Poliție, deși de meserie este inginer de instalații. În momentul de față, Man este vicepreședinte la Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

Cătălin Croitoru a fost liderul unui sindicat influent din educație, pentru ca în 2008 să fie ales deputat PDL. În 2012 a schimbat Camera Deputaților pentru Senat și PDL pentru PSD. Ulterior, s-a aflat că și-a angajat la biroul de parlamentar fiul și nora. În 2014  a obținut titlul de doctor cu o teză despre statutul juridic al personalului didactic în învățământul preuniversitar. Legătura tezei cu activitatea poliției în general este greu de stabilit.

Din spatele gratiilor la Academia de Poliție

Însă ușurința nesăbuită cu care Academia de Poliție a acordat titlurile de doctor este demonstrată de cazul lui Valentin-Emilian Frâncu, deputat și apoi senator PNL în perioada 2004-2012. Ulterior, a devenit primar la Râmnicu-Vâlcea, iar în 2014 a fost condamnat la 4 ani de închisoare pentru luare de mită.

Sistemul judiciar din România s-a milostivit de el și l-a eliberat condiționat după doi ani. La numai un an, Poliția Română i-a acordat titlul de doctor prin intermediul Academiei „Alexandru Ioan Cuza” pentru teza „Statutul profesional al jurnalistului”.

Dumitru Venicius Iliescu, primul șef al Serviciului de Protecție și Pază (1990-1996), a devenit doctor în 2002 cu teza „Terorismul contemporan – faptă penală deosebit de gravă”. Un alt general SPP, Cătălin Voicu, și-a obținut doctoratul în 2006.

Grupul infracțional de la „Alexandru Ioan  Cuza”

Împreună că fostul său coleg Dumitru Iliescu, Voicu a înființat o firmă de pază și protecție, SC Agenția Națională de Pază, Protecție, Investigații și Protocol SRL. În perioada celui de-al treilea mandat prezidențial al lui Ion Iliescu (2000-2004) a fost consilierul acestuia pe probleme de siguranță națională. În 2004, a fost ales deputat PSD, iar în 2008 a devenit senator.

Viorel Hrebenciuc și Marian Vanghelie au încercat să obțină numirea lui Voicu în funcția de ministru de Interne în guvernul PDL-PSD, dar s-a opus premierul Emil Boc întrucât la acea vreme zvonurile privind legăturile lui cu mediile interlope deveniseră de notorietate.

În 2012, Cătălin Voicu a fost condamnat la 5 ani de închisoare pentru că a intervenit pe lângă judecătorul Costiniu în favoarea omului de afaceri Costel Cășuneanu, supranumit „regele asfaltului”. Se pare că idila infracțională dintre cei doi s-a înfiripat pe vremea când erau amândoi erau doctoranzi ai Academiei de Poliție, întrucât și Cășuneanu, condamnat la patru ani de închisoare cu suspendare în același dosar, are titlul de doctor cu o teză despre „Răspunderea penală a persoanei juridice”.