Acestea sunt animalele care hibernează. Nu numai urșii fac asta

Ursul se numără printre animalele care hibernează, însă nu este singurul care face acest lucru în sezonul rece. Mai sunt și alte specii care au un somn prelungit.

Acestea sunt animalele care hibernează. Urșii nu sunt singurii care fac acest lucru

Hibernarea constă într-o stare de activitate care este redusă la minimum, iar metabolismul animalului încetinește destul de mult în acest timp. Temperatura corpului scade, respirația abia se mai aude, iar ritmul cardiac este mult mai lent.

În general, heterotermie sezonieră, așa cum este cunoscută științific, se declanșează atunci când începe sezonul rece, iar hrana este mult mai dificil de găsit. Hibernarea are ca scop principal conservarea energie atunci când sunt prea puține resurse alimentare.

Prin hibernare, un animal cu sânge cald (endoterm) își va încetini rata metabolică, iar temperatura corpului va fi mai scăzută. Durata stării de latență variază de la câteva zile la săptămâni sau mai multe luni. Aceasta depinde de specie, de temperatura mediului înconjurător și de anotimp, precum și de condiția fizică a animalului.

Digi24.ro

Românca ale cărei inițiale sunt gravate pe bateriile Tesla a câștigat un proces împotriva lui Elon Musk. Cine este Cristina Bălan

Înainte de a începe hibernarea, animalele au nevoie să acumuleze resurse energetice suficiente pentru a traversa toată perioada. În general, aceste resurse sunt sub formă de grăsime.

Nu toate animalele își petrec iarna dormind. De exemplu, la păsări, migrația reprezintă modul în care traversează sezonul rece. Acestea călătoresc în zone cu climate mai blânde, unde dispun de suficiente resurse de hrană.

Digisport.ro

Sârbii au aflat! Ea ar fi motivul divorțului dintre Ana Ivanovic și Bastian Schweinsteiger

Cu toate că urșii sunt recunoscuți pentru hibernarea lor din timpul iernii, doar patru specii practică acest lucru. Este vorba despre ursul negru american, ursul brun, ursul negru asiatic și ursul polar, potrivit descoperiri.ro.

Nu toți specialiștii consideră, însă, că starea lor este o hibernare în adevăratul sens al cuvântului. Ar fi vorba, de fapt, despre o stare de toropeală (torpor). Temperatura urșilor scade ușor, iar aceste animale pot fi trezite destul de ușor. Totodată, femelele gestante își aduc puii pe lume și în alăptează în perioada hibernării.

Ritmul lor cardiac încetinește semnificativ. Urșii negri ajung la doar 8 bătăi pe minut, de la 40 – 50. Pot rezista până la 100 de zile fără hrană sau apă. Aricii, marmotele și liliecii se numără printre speciile care hibernează.

Alte specii care hibernează, în afară de urs

Printre animalele care hibernează sunt mai multe specii, care pot fi mamifere, rozătoare sau chiar reptile. Unele dintre ele au perioade foarte lungi ale somnului de iarnă.

Aricii

În sezonul rece, aricii pot dormi chiar și întreaga iarnă, iar temperatura corpului lor scade considerabil. Respirația lor abia mai este perceptibilă.

Aceste animale au un tip special de țesut adipos (grăsime brună) care poate genera căldură mult mai repede decât o poate face grăsimea obișnuită. Mecanismul se activează în momentul în care temperatura ambientală este extrem de scăzută. Inima aricilor bate mai repede și generează căldură, iar aceștia sunt treziți pentru scurt timp. După ce trece pericolul, adorm înapoi.

Marmotele

Marmotele sunt rozătoare care pot hiberna chiar și până la opt luni pe an. În cele patru luni de activitate, aceste animale se reproduc și strâng rezerve de hrană pentru perioada somnului prelungit. Funcțiile lor vitale scad foarte mult în timpul hibernării. Au doar 2 – 3 respirații pe minut, iar inima are doar 3 – 4 bătăi pe minut, de la 120.

Lemurii pitici

Aceste primate de mici dimensiuni trăiesc în pădurile uscate din vestul și sudul Madagascarului, dar sunt întâlnite numai în sezonul activ. Timp de șase luni pe an, lemurii pitici hibernează.

Lemurii pitici cu coadă grasă (Cheirogaleus medius) își pot stoca rezerve mari de grăsime în coadă, acumulată în lunile calde prin consumul crescut de hrană. Acest lucru le asigură energia de care au nevoie pentru a trece cu bine de perioada de hibernare.

Șerpii jartieră

Șerpii jartieră (Thamnophis sirtalis) adopta strategia hibernării comunale. Aceștia nu se retrag singuri, ci se adună în grupuri mai mari pentru a putea supraviețui perioadelor friguroase.

Atunci când iernile sunt extrem de astre, precum în Canada, sute sau chiar mii de șerpi pot fi înghesuiți într-un adăpost subteran (hibernacul) pentru conservarea căldurii. Atunci când vine primăvara, iar zăpada se topește, șerpii ies la suprafață.

Liliecii

Atunci când sunt lăsați în liniște, liliecii pot hiberna pentru perioade foarte lungi. Liliacul mare brun (Eptesicus fuscus) hibernează, în sălbăticie, timp de 64 – 66 de zile consecutive. În captivitate, însă, a fost stabilit un record de 344 de zile.

Liliecii nu se hrănesc în perioada de hibernare, dar se pot trezi, o dată la ceva timp, pentru a bea apă. Pulsul lor scade la doar 25 de bătăi pe minut în hibernare, de la aproximativ 1000 pe minut în zbor. La anumite specii, pauzele respiratorii pot fi de până la două ore.

Țestoasele de uscat

Aceste reptile se numără printre speciile care hibernează. Somnul lor de iarnă are o durată care diferă în funcție de locație, dar și de subspecie. Astfel, durata este cuprinsă între 77 și 154 de zile sau chiar mai mult.

Ritmul lor cardiac este de o singură bătaie la fiecare 5 – 10 minute. În perioada de hibernare, țestoasele de uscat nu au nevoie să respire prin plămâni. În schimb, acestea absorb oxigen direct prin piele, prin respirația cutanată. Din cauza acestei adaptări, sunt foarte sensibile lșa schimbările de mediul, iar o trezire prematură poate fi fatală pentru ele.

Melcii

Melcii de uscat se pregătesc de hibernare (estivație, în perioadele secetoase) prin retragerea completă în cochilia lor. Aceștia sigilează deschiderea cu ajutorul unui “capac” temporar, adică un mucus uscat (epifragm), prin care sunt protejați de deshidratare.

Consumul lor de energie este minim în această stare, iar melcii nu au nevoie de hrană în timpul hibernării. Este interesant faptul că, în regiunile unde sunt perioade de secetă prelungită, unii melci pot rămâne pentru mai mulți ani în această stare.

Bondarii

La bondari, doar regina este cea care supraviețuiește perioadei de iarnă. Odată ce scad temperaturile, masculii și albinele lucrătoare mor, iar regina fecundată este în căutarea unui adăpost, care poate fi o scorbură de copac, o gaură în pământ, dar și un strat gros de frunze uscate.

Aceasta va hiberna singură și va ieși din adăpost după 6 – 8 luni, atunci când vremea începe să se încălzească. Regina își va reactiva metabolismul și va căuta un loc potrivit pentru cuibărit, unde va fonda o nouă colonie.