News

MAI vrea amprentarea tuturor românilor, pentru cărțile electronice de identitate. Ce schimbări mai conține noul proiect de ordonanță

Ministerul Afacerilor Interne vrea să schimbe unele reguli privind eliberarea actelor de identitate, una dintre ele fiind amprentarea obligatorie pentru cărțile electronice de identitate.
22.01.2022 | 22:03
MAI vrea amprentarea tuturor romanilor pentru cartile electronice de identitate Ce schimbari mai contine noul proiect de ordonanta
Amprentele digitale vor fi obligatorii pe viitoarele cărți electronice de identitate/ Colaj Fanatik
ADVERTISEMENT

Un proiect de ordonanță postat pe site-ul Ministerul Afacerilor Interne prevede stabilirea unei  limite de 10 persoane care pot să-și declare domiciliul la aceeași adresă, în intenția declarată de a pune capăt situațiilor în care este declarat un domiciliu fictiv.

De asemenea, este eliminată din legislația existentă posibilitatea ca cetățenii români cărora li se eliberează cărți electronice de identitate să evite amprentarea. Înscrierea impresiunilor papilare de la două degete va fi obligatorie de la vârsta de 12 ani.

ADVERTISEMENT

În plus, vor fi modificate și regulile legate de durata valabilității actelor de identitate.

Domiciliul fictiv, un fenomen frecvent

În nota de fundamentare a proiectului de ordonanță este invocată situația în care o persoană care tocmai a primit cetățenia română are dreptul de a solicita autorităților eliberarea unui act de identitate, dovada adresei de domiciliu fiind făcută cu declarația scrisă a găzduitorului.

Actele de identitate se eliberează persoanelor în cauză, avându-se în vedere faptul că prevederile legale în vigoare, pe de-o parte, nu dau dreptul personalului serviciilor publice comunitare de evidenţă a persoanelor să refuze eliberarea unui act de identitate dacă cererea este însoţită de toate documentele prevăzute de legislaţia specifică iar, pe de altă parte, nu prevăd restricţii privind numărul de persoane ce-şi pot stabili domiciliul la o adresă, sau cu privire la durata de locuire a unei persoane la o anumită adresă”, se arată în documentul citat.

ADVERTISEMENT

În Registrul Național de Evidență a Persoanelor (RNEP) au fost înregistrate frecvent situații în care un  număr mare de persoane au domiciliul la aceeași adresă, fiecare dintre ele având acordul găzduitorilor.

În mod repetat, aceştia au făcut declaraţii necorespunzătoare adevărului, în legătură cu primirea în spaţiu a unor persoane, urmărind, cu intenţie, atât realizarea unor foloase materiale pentru sine, cât şi obţinerea unor acte de identitate pentru alte persoane, în care este înscris un domiciliu aparent real, al acestora”, se mai spune în nota de fundamentare.

ADVERTISEMENT

Limită de 10 persoane la aceeași adresă

Prin ordonanța menționată și actele normative subsecvente adoptării ei, MAI intenționează să nu mai permită ca mai mult de 10 persoane să aibă domiciliul la aceeași adresă, cu excepția familiei extinse a proprietarului locuinței respective. Mai mult, se preconizează abilitarea personalului serviciilor de evidenţă a persoanelor de a efectua verificări în teren, pentru a stabili dacă solicitantul locuieşte în mod statornic în imobilul unde solicită stabilirea domiciliului. În aceste situații va fi posibilă anularea actului de identitate care a fost eliberat pe baza unei declarații care nu corespunde realității.

Deși MAI nu menționează explicit această situație, domiciliile fictive au și un impact electoral. În campaniile dinaintea alegerilor locale au fost numeroase situațiile în care unii candidați au reclamat faptul că primarii aflați în funcție au eliberat acte de identitate cu domiciliu fictiv pentru  persoane care nu locuiesc în respectiva localitate, acestea urmând ca în ziua alegerilor să vină să voteze  pentru respectivul primar.

ADVERTISEMENT

Vasluiul și-a mărit populația de 2,5 ori în 10 ani

Tot la alegeri s-a descoperit și amploarea fenomenului. Astfel, la scrutinul europarlamentar din aprilie 2019, s-a descoperit că 1.700 de persoane, originare din Republica Moldova, aveau domiciliul într-o singură garsonieră din Huși. Pe baza datelor de la evidența populației, autoritățile au înființat secții noi de votare care, în ziua alegerilor, au fost goale pentru că basarabenii „adoptați” la Huși locuiau, de fapt, peste Prut.

Județul Vaslui este cel mai afectat de acest fenoment din cauza proximității cu Republica Moldova. Publicația Vremea Nouă scria, în septembrie 2020, că în numai trei apartamente din orașul Vaslui figurează în acte că au 10.000 de locatari. Astfel se explică cum de orașul a ajuns la o populație de 133.000 de locuitori, potrivit datelor INS de la 1  ianuarie 2021, mai mult decât dublul populației de la recensământul din 2011, când au fost contabilizate 55.000 de persoane.

Revenind la proiectul de ordonanță al MAI, o altă măsură care vizează atât limitarea numărului de persoane cu domiciliu fictiv, cât și debirocratizarea serviciilor de evidență a populației este  crearea cadrului normativ necesarâ realizării interconectării bazelor de date gestionate de Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară și de RNEP, astfel încât cetățenii nu vor mai fi obligați să prezinte documentul cu care se face dovada spațiului locativ, ci aceste informații vor fi obținute interinstituțional.

Luarea amprentelor, impusă întregii populații

O serie de alte prevedere ale proiectului elaborat de MAI riscă să nască dispute legate de riscul intruziunii statului în viața privată a cetățenilor. Potrivit OUG 97/2005, care reglementează în momentul de față eliberarea actelor de identitate și evidența populației, eliberarea cărții electronice de identitate, posibilă de anul trecut, se poate face în două moduri, în funcție de opțiunea fiecărei persoane.

În prima variantă de carte electronică de identitate, sunt trecute date precum nume, prenume, sex, cetățenie, data nașterii, semnătura titularului, fotografia acestuia, codul numeric personal și adresa de domiciliu. În cealaltă variantă, există și posibilitatea înscrierii amprentelor de la două degete. Cetățenii pot refuza însă amprentarea.

Însă prin proiectul MAI posibilitatea refuzului de a-ți trece amprentele pe cartea de identitate electronică nu va mai fi posibil, fiind prevăzută o singură excepție de la această regulă: „Cartea electronică de identitate se eliberează fără înscrierea imaginii impresiunilor papilare atunci când prelevarea acestora este fizic imposibil de a fi realizată”. Cu alte cuvinte, poți evita amprentarea de către stat, ca în cazul unui infractor, doar dacă îți tai degetele.

Amprentați de la 12 ani

Un al treilea set de modificări vizează termenul de valabilitate al actelor de identitate. Deși a fost demarat, din a doua jumătate a anului trecut, un proiect-pilot pentru eliberarea primelor cărți electronice de identitate, autoritățile nu dispun deocamdată de infrastructura necesară generalizării acestui tip de document. Când acest lucru va fi posibil, dar nu mai târziu de 3 august 2031, se vor schimba termenele de valabilitate ale cărții simple de identitate și cărții electronice de identitate.

Cum atunci va fi posibilă eliberarea de carte de identitate și pentru copiii de până la 14 ani, termenul de valabilitate va fi de 3 ani. Pentru persoanele între 14 și 18 ani, valabilitatea va crește de la 4 la 5 ani, iar după majorat, cartea de indentitate va trebui schimbată la fiecare 10 ani. Până acum, pentru grupa 18-25 de ani, termenul de valabilitate era fixat la 7 ani. În schimb, valabilitatea nelimitată, actualmente de la 55 ani, va fi fixată la 70 de ani.

Pe viitoarele cărți de identitate nu va mai fi înscris locul nașterii, ci doar data, pentru a face loc pe cartea de identitate pentru amprente, mai ales că noul format este de mărimea unui card bancar, inscripționat pe ambele părți. Impresiunile papilare vor fi obligatorii pentru toate persoanele care au împlinit vârsta de 12 ani.

USR, reacție dură după anunțul făcut de MAI

Reprezentanții USR au transmis că dacă Guvernul va adopta modificările propuse, „milioane de români vor fi afectați, vor rămâne fără acte de identitate, deci fără drepturi”.

„Ordonanța pe care MAI o vrea adoptată de Guvernul Ciucă va afecta milioane de români plecați în străinătate și care au încă domiciliul în țară. O carte de identitate anulată le anulează dreptul de a vota sau de a se întoarce în România să-și preschimbe documentele. Cum va intra în țară un român care nu mai are carte de identitate valabilă? O carte de identitatea anulată în România le anulează dreptul la legalitate. Apoi, proiectul MAI afectează cetățenii din două țări, nu doar din România. În momentul actual, peste 450.000 de români basarabeni au cetățenie română și carte de identitate românească, iar dintre ei peste 250.000 se află în state UE. Dacă actele lor de identitate vor fi considerate nevalabile, ei se vor afla ilegal pe teritoriul UE”, afirmă și deputatul USR Bogdan Rodeanu, vicepreședinte al Comisiei pentru apărare, ordine publică și siguranță națională din Camera Deputaților.

„Stai în chirie și proprietarul nu vrea să declare, ai rămas fără buletin. Muncești afară, dar ai domiciliul oficial în țară, rămâi fără buletin. Ai domiciliu în oraș ca să-ți dai copilul la o școală mai bună, dar locuiești într-un sat fără școală, ai rămas fără buletin. Ai venituri mici, stai într-o locuință comună cu alte persoane, în gazdă, sau ești o persoană fără adăpost, nu vei avea niciodată buletin. Proiectul ăsta e făcut fie să dea de muncă polițiștilor care nu știu să prindă infractorii, fie să îngreuneze accesul la vot al unor categorii de cetățeni care nu aleg niciodată PSD. Sau e vechiul reflex milițienesc de control al populație pe care simt ei că-l pierd după introducerea buletinului electronic finanțat prin PNRR”, mai precizează Cristian Ghinea.

ADVERTISEMENT