Actrița Dana Dembinski, despre cel mai cumplit moment din viața ei: “Mi se părea că joc un rol, că nu mi se întâmplă mie”. Exclusiv

Dana Dembinski a renunțat, la 27 de ani, la balet pentru actorie. La primul casting pe care l-a luat n-a putut juca rolul principal deoarece era minoră. Actrița Dana Dembinski joacă, în prezent, în cea mai recentă producție Voyo, serialul Scara B.

Dana Dembinski recunoaște că notorietatea i-a deschis multe uși

Într-un interviu oferit în exclusivitate pentru FANATIK, actrița Dana Dembinski recunoaște că se apropie, ușor, de finalul carierei. Ne povestește de ce nu a putut deveni niciodată prim balerină și cum a câștigat, la 12 ani, primii bani din carieră. Dana Dembinski regretă că, datorită carierei, a pierdut multe momente importante din viața copiilor ei și ne spune ce crede ea despre celebritate.

”Acum mă pregătesc, probabil, pentru ultima piesă”

Cum era Dana Dembinski din Fazanul și cum este cea de azi? Ce credeți că ați câștigat și ce simțiți că ați pierdut în toti acești ani?

-Este o mare diferență între mine cea de ieri și cea de azi. Fazanul a fost prima piesă de la Teatrul Mic în care am jucat, iar acum mă pregătesc probabil pentru ultima. Diferența reprezintă o viață de actor.

Digi24.ro

Prima reacție a Statelor Unite după decizia CCR de anulare a alegerilor prezidențiale

Am câștigat și am pierdut în aceeași măsură, am pierdut bunicii și părinții, am câștigat copiii și nepoții. Profesional vorbind, am avut doar de câștigat o mulțime de întâlniri fascinante cu actori și regizori excepționali din toate generațiile.

Vă mai aduceți aminte primul spectacol, primele emoții?

-Primul meu spectacol a fost la Opera Română din Cluj, pe la 12 ani, când făceam figurație. Eram elevă la liceul de coregrafie de acolo. Eram un paj cu o perucă blondă și, din cauza emoțiilor, i-am cam încurcat pe toți ceilalți.

Primul meu spectacol de teatru a fost la teatrul Nottara, eram studentă în anul întâi și am intrat peste noapte într-un rol principal. Nu îmi aduc aminte aproape nimic, eram cred pe pilot automat. Și, da, am uitat și textul de vreo câteva ori.

“Nepoțelul meu de 4 ani spune tuturor că bunica lui este vânzătoare la supermarket”

Dacă ar fi să priviți în urmă ce credeți că v-a ajutat cel mai mult, talentul sau norocul? Sau ambele?

Digisport.ro

Fotbalistul de 1.000.000 € care a impresionat în SuperLigă i-a rupt piciorul unui adversar: ”Am dat cu toată forța” FOTO

-Sunt întotdeauna bucuroasă să fac filme și seriale pentru televiziune. Mi se pare o latură importantă a profesiei noastre de actor. Îmi place contextul, întâlnirea cu regizorul și colegii, iar rolul este pentru mine inedit. Nepoțelul meu de 4 ani le spune tuturor că bunica lui este vânzătoare la supermarket.

Considerați că frumușetea a fost un atu în meseria pe care v-ați ales-o?

-Nu neapărat, dar consider că frumusețea este un atu în viață.

Dana Dembinski recunoaște, cu sinceritate: ”Prim balerină nu cred că aș fi putut ajunge”

Ați fi putut deveni una din cele mai bine cotate balerine din Romania, dacă nu și din lume? Ce v-a determinat să spuneți stop?

–Pentru a fi balerin îți trebuiesc niște calități fizice și psihice excepționale. Am fost solistă în trupa lui Oleg Danovski, dar prim balerină nu cred că aș fi putut ajunge. Probabil aș fi fost o excelentă dansatoare de dans contemporan. Cumva am simțit că nu pot exprima tot ce am de spus doar prin dansul  clasic.

Asta m-a determinat să mă îndrept către actorie, unde forma de exprimare poate fi multiplă, rolurile diverse și satisfacția mea personală mult mai profundă.

Sincer, dumneavoastră ați ales actoria sau invers?

-Cred că ne-am întâlnit undeva la mijloc, eu cu actoria, o întâlnire care mie mi-a oferit o mare bucurie și o mare șansă. Acum din punctul ei de vedere, al actoriei, să răspundă ea.

Dana Dembinski își aduce aminte de perioada liceului

Cum a fost perioada liceului? Erați timida, tocilară, rebelă?

-Pentru mine perioada liceului a însemnat ca pentru noi toți, elevii liceului de coregrafie, o muncă incredibilă. Cu multe decepții, dar și bucurii, cu multă incertitudine, dar și speranță. Și o curiozitate în ceea ce privește viitorul nostru și da: eram timidă, tocilară, dar și rebelă.

”Mi s-a spus că nu pot juca rolul principal în film deoarece sunt minoră”

Vă mai aduceți aminte o întâmplare de neuitat, din vremea aceea?

-Da. Îmi aduc aminte că eram în clasa a IX-a, la ora de dans clasic, când s-a deschis ușa sălii de balet și a intrat un domn, nu știam cine este. Am aflat apoi că domnul se numea Nicolae Oprițescu și era regizor de film. M-a chemat la București, unde am dat probe pentru filmul Vis de ianuarie alături de Marcel Iureș, Gelu Nițu, Gelu Colceag.

Inițial am luat proba, dar după o lună de pregătiri mi s-a spus că nu pot juca rolul principal în film deoarece sunt minoră. Așa erau regulile pe vremea aceea. De atunci încolo am fost chemată la mai multe probe de film și mulți îmi spuneau că ar trebui să mă fac actriță. Se pare că totuși și actoria m-a chemat la ea constant, dar eu cu greu am renunțat la balet abia la 27 de ani.

Mai păstrați legatura cu foștii colegi, vă mai întâlniți?

-O, da. Păstrez legătura cu foștii colegi. Ne întâlnim anual pentru că ei sunt împrăștiați prin lume, dar facem eforturi cu toții să petrecem cât mai mult timp împreună.

Dana Dembinski vorbește despre prima dragoste

Când v-ați îndrăgostit prima dată?

-În clasa a VI-a de un coleg din clasa a XII-a care nici nu știa că exist și care a devenit unul dintre marii balerini ai lumii. Până am crescut eu, el a plecat din țară.

Mai țineți minte când ați câștigat primii bani? Și pe ce i-ați cheltuit?

-Primii bani cred că i-am câștigat când făceam pe pajul la opera din Cluj, bani cu care mi-am cumpărat un parfum.

Dacă ar fi să ștergeți ceva din trecutul dumveavoastră, la ce lucru sau întâmplare ați renunța?

-Of… ar fi  multe la care aș renunța, dar în primul rând la despărțirile de oameni, de prieteni, de colegi, de cei pe care i-am iubit.

Cum este mămica Dana Dembinski? Permisivă, severă?

-Păi sunt permisivă în principiu, dar uneori, mai rar severă când trebuie, sau mă rog, asta vreau să cred.

Regretul unei mame: “Am pierdut multe momente importante din viața lor”

Când Vladimir și Matei erau mici, cum reușeați să vă împărțiți între carieră si ei?

-Când copiii mei erau mici îmi era destul de greu, ca tuturor mămicilor, cred. Mi-aș fi dorit să pot să stau mai mult cu ei și îmi aduc aminte că le spuneam colegelor că eu la teatru mă odihnesc. Și acum mi se pare că, mai ales în perioada în care aveam multe filmări, am pierdut multe momente importante din viața lor.

Cât din dumneavoastră se află, astăzi, în Vladimir si Matei? Care din ei vă seamănă mai mult?

-Eu cred că amândoi îmi seamănă, într-un fel sau altul. Vladimir este tenace, luptător, extrem de ambițios cum eram și eu în tinerețe. Matei este sensibil, răbdător, iubitor, așa cum sper că am devenit și eu acum. Sigur vorbesc acum doar de calități pentru că, ca orice mamă, îmi laud și eu puii. Oricum sunt mândră că am niște copii buni și sper să reușească să-și facă tot ce își propun.

Dana Dembinski și cel mai greu moment: “Mi se părea că joc un rol, că nu mi se întâmplă mie”

Care a fost cel mai greu moment din viața dumneavoastră? Cum ați reușit să mergeți mai departe?

-Cel mai greu moment din viața mea a fost acum doi ani și jumătate când am avut o cumpănă grea, am fost grav bolnavă. Am reușit să-mi revin cu ajutorul unor medici excepționali.

Îmi aduc aminte că, pe tot parcursul tratamentelor pe care le-am făcut, cumva mă dedublam. Adică mi se părea că joc un rol într-un film, că de fapt nu mi se întâmplă mie toate astea.

Ce nu știe lumea despre dumneavoastră?

-Probabil multe lucruri nu știe lumea despre mine, probabil unii știu ceva, alții altceva, nici măcar eu nu știu multe lucruri despre mine. Lumea este o oglindă în care ne privim, iar viața este un drum în care ne descoperim.

”Faptul că sunt cunoscută mi-a deschis multe uși”

A existat vreun moment în viață când celebritatea vi s-a urcat la cap?

-Din păcate nu sunt Sharon Stone, probabil ei i se pare uneori celebritatea grea. Dar, lăsând gluma deoparte, faptul că sunt cunoscută mi-a deschis multe uși atunci când am avut nevoie.

Dana Dembinski își recunoaște greșelile

Daca ar fi s-o luați de la început, personal apoi profesional, ce greșeală nu ați mai repeta?

-Cu siguranță am făcut multe greșeli în viață și probabil că pe multe le-aș repeta dacă ar fi să o iau de la început. Cred însă că greșelile pe care le facem sunt din cauza caracterului pe care îl avem. Dacă mi-aș dori ceva, mi-aș dori să fiu mai curajoasă, să cred mai mult în mine, să nu am atâtea îndoieli în ceea ce mă privește, să nu fiu atât de perfecționistă.

Daca v-ați întâlni acum cu Dana cea mica, ce sfat i-ați da?

-Danei cea mică i-aș spune: nu mai fi timidă, nu mai gândi de 7 ori înainte să faci ceva. Du-te cu curaj înainte pentru că vei avea o viață frumoasă. A… ȘI MULT TUPEU. Uneori nu strică.

Unde vă putem vedea în perioada următoare?

-În “Scara B” în spectacolele de la Teatrului Mic, “Ținutul din miezul verii”, “Vinovat, nevinovat”. La Teatrul Metronom, cu care colaborez în spectacolele “Cum se face”, “Ce-și doresc femeile” și “Ultimul bărbat de pe pământ”.