În urma controversei iscate de decizia Bisericii Ortodoxe Române de a opri un proiect de cercetare despre robia romilor, Gelu Duminică, sociolog rom și profesor la Facultatea de Sociologie și Asistență Socială din București, a reacționat public.
“Ca urmare a acestei poziții oficiale a BOR, proiectul în cauză are toate șansele să nu mai poată fi implementat, Centrul de Cercetare Ecumenică de la Sibiu să fie desființat și studierea oricărui subiect din perspectiva interreligioasă și interconfesională să fie serios pus în pericol.
Văzând și analizând această speță, ridic public câteva intrebări pe care sper să le dezbatem decent și cu argumente:
1. Nu cumva această decizie a Sinodului BOR aduce grave prejudicii ideii de neutralitate a cercetării academice realizate de mediul universitar și a libertății de gândire și exprimare?
2. Este această decizie a BOR discriminatorie pe bază de apartenență religioasă a cercetătorului (îngrădindu-se dreptul la muncă al cercetătorilor care nu sunt ortodocși)?
3. Nu cumva această decizie a sinodul BOR reprezintă, prin obligativitatea acordării “binecuvântării” (adică aprobare) celor ce vor să studieze, din interior, o chestiune care vizează (și) BOR, o formă abruptă de cenzură?
4. Nu cumva cunoașterea unor realități istorice, în care Biserica ortodoxă a avut un rol, ar duce mai degrabă la insănătoșirea societății decât la decredibilizarea instituției?
5. De ce se preferă ignoranța în locul cunoașterii?”, a publicat pe Facebook sociologul.
Biserica Ortodoxă Română se află în mijlocul unor noi controverse, de această dată în legătură cu un subiect extrem de sensibil: relația clericilor cu robia romilor.
Potrivit unui document elaborat de Sfântul Sinod și prezentat de G4Media, organul colectiv de conducere al BOR a interzis participarea teologilor ortodocși români la un proiect ce are ca temă rolul bisericii în robia romilor.
Acest document impune o serie de restricții extrem de severe pentru teologii ortodocși.
Aceștia sunt obligați să obțină acordul scris al ierarhului superior și aprobarea Patriarhului Daniel pentru orice proiect de cercetare și cooperare cu instituții sau organisme internaționale, interortodoxe, intercreștine, interreligioase.
Potrivit sursei citate, decizia Sfântului Sinod din iulie 2021, care se bazează pe o hotărâre din 24 mai 2018 a aceluiași for, a produs nemulțumire în rândul teologilor români ortodocși implicați în proiecte de cercetare sau colaborare cu omologi străini sau din alte confesiuni, spun mai mulți teologi.
După consultarea acestui document, sociologul Gelu Duminică se întreabă dacă nu cumva vorbim aici de ”o formă abruptă de cenzură”.
Acesta mai spune, într-o postare pe Facebook, că ”nu cumva cunoașterea unor realități istorice, în care Biserica ortodoxă a avut un rol, ar duce mai degrabă la însănătoșirea societății decât la decredibilizarea instituției?”.
Documentul emis de Sfântul Sinod pe 23 iulie 2021 susține că proiectul ”are un caracter vădit tendențios în raport cu Biserica Ortodoxă Română”. Mai mult, BOR caracterizează drept ”o problemă sensibilă” rolul Bisericii Ortodoxe Române în excluziunea romilor.
Biserica Ortodoxă mai consideră că ”există permanent riscul ca, în lipsa unei acțiuni coerente și unitare, sub coordonarea Patriarhiei Române și cu respectarea prevederilor statutare și a hotărârilor Sfântului Sinod, astfel de acțiuni, făcute de cele mai multe ori doar din dorința de afirmare personală, să producă efecte negative pentru întreaga Biserică Ortodoxă Română”.
Potrivit site-ului Universității ”Lucian Blaga” din Sibiu, proiectul cu pricina abordează o provocare pentru întreaga societate românească actuală: incluziunea socială a romilor.
Biserica Ortodoxă, prin parohiile sale de pe întreg cuprinsul țării, poate fi un factor important în demersul de a găsi soluții care să depășească lacunele trecutului. Proiectul are un caracter interdisciplinar, asociind trei domenii de cercetare: istorie (rolul Bisericii Ortodoxe în ultimii 300 ani), teologie (baza teologică și practica bisericească pe plan local) și sociologie (cu câteva studii de caz și proiecte-pilot).
Echipa de implementare include 20 de cercetători, dintre care cinci din Norvegia și 15 din România.