În scandalul uciderii afaceristului sibian Adrian Kreiner (50 de ani) au apărut personaje noi. Presa locală a dezvăluit că un bărbat numit Adrian Cherciu a fost informatorul celor trei hoți care au intrat în casă. Cherciu lucra la o firmă de amanet și ar fi știut ce bunuri de valoare deține Kreiner în vila sa. Proprietarul casei de amanet, Liviu Andrei, a postat recent pe YouTube un fel de drept la replică, în care a confirmat că Cherciu a fost angajatul său, dar pentru o scurtă perioadă de timp. În același video, Liviu Andrei a spus că el era cel mai bun prieten al lui Kreiner și a făcut și câteva dezvăluiri legate de milionar și iubita oficială a acestuia, Adriana Viliginschi.
Aceasta este arestată preventiv pentru complicitate la omor calificat, în dosarul femeii suspectate că şi-a ucis mama, cu sprijinul unei asistente medicale din Cisnădie. Liviu Andrei a declarat că Kreiner și Viliginschi formau un cuplu doar de fațadă, că el avea o iubită și că ea, la rândul său, avea un iubit, psihologul Isac Muntean. „Adrian nu mai trăia cu Adriana. Nu mai aveau o relație intimă. El avea o iubită tânără. Și Adriana avea un iubit, știu sigur că avea un iubit. Pe Adriana am cunoscut-o prin intermediul unei persoane, se numește Isac Muntean. Despre Adriana știu de la Isac Muntean, cu subiect și predicat, a spus că are o relație intimă cu Adriana”. Ulterior, Liviu Andrei a subliniat legătura dintre cei doi: „Iubitul Adrianei era un alt psiholog, pe nume Isac Muntean”.
Numele lui Isac Muntean figurează ca inculpat într-un dosar penal al cărui obiect este „violarea vieții private”, înregistrat pe 1 noiembrie 2023 la Judecătoria Sibiu, conform datelor consultate de FANATIK pe portalul instanțelor de judecată. Parte vătămată este o femeie, V.A.D. În dosar se arată că, în luna octombrie 2018, inculpatul Isac Muntean a transmis, fără drept, prin mijloace de comunicare electronică (Facebook, Whatsapp şi e-mail) imagini cu caracter privat ale persoanei vătămate, surprinse în interiorul locuinţei şi care o înfăţişau pe acesta nud sau practicând acte de natură sexuală cu sus-numitul, către trei persoane.
Instanța a menționat că, având în vedere modalitatea de săvârșire a faptei ilicite, conținutul imaginilor și faptul că acestea au fost transmise mai multor persoane, prin mijloace de comunicare la distanță, apreciază că i-a fost adusă atingere onoarei și demnității persoanei vătămate, de natură a-i crea traume psihice, prejudiciu care nu s-ar fi produs în lipsa faptei ilicite, existând astfel raport de cauzalitate între acestea. Prin urmare, instanţa a constatat că există o faptă ilicită săvârşită de inculpatul Isac Muntean faţă de persoana vătămată, iar prin raportare la natura, împrejurările şi modul de comitere al faptei ilicite, rezultă cu evidenţă că partea civilă a fost supuse unor suferinţe fizice şi psihice, ca urmare a acţiunilor ilicite ale inculpatului.
În dosar se mai arată că, raportat la starea de fapt şi dispoziţiile legale evocate, instanța reține că, de la data săvârșirii faptei reținute în sarcina inculpatului Isac Muntean, respectiv luna octombrie 2018, a curs termenul general al prescripției răspunderii penale de 5 ani, care s-a împlinit cel mai târziu la sfârşitului lunii decembrie 2023, deoarece, potrivit Deciziilor nr. 297/2018 și nr. 358/2022 ale Curții Constituționale a României, se constată că în această perioadă nu a existat niciun caz de întrerupere a prescripției generale pentru a opera prescripția specială, fiind golite de conținut prevederile art. 155 C.pen., dat fiind că legiuitorul nu a intervenit conform art. 147 alin. 1 din Constituție, în termenul legal de 45 de zile, pentru a pune în acord cu legislația penală dispozițiile obligatorii ale instanței de contencios constituțional. S-a arătat că prescripţia înlătură răspunderea penală.
Pe 9 ianuarie 2025, Judecătoria Sibiu a încetează procesul penal pornit împotriva inculpatului Muntean Isac pentru săvârșirea infracțiunii de violarea vieții private, ca urmare a intervenției prescripției răspunderii penale, iar pe partea civilă l-a obligat la plata sumei de 5.000 de euro, cu titlu de daune morale. Atât Isac Muntean, cât și femeia au formulat apel, astfel că dosarul a ajuns la Curtea de Apel Alba-Iulia. Noua instanță a constatat că, în cursul urmăririi penale, persoana vătămată nu s-a constituit parte civilă. În cursul judecății, prin cererea de constituire de parte civilă înregistrată la data de 27.11.2024, a arătat că înțelege să se constituie parte civilă în procesul penal cu suma de 100.000 de euro, cu titlu de daune morale.
Persoana vătămată a specificat că fapta inculpatului Isac Muntean, de a transmite imagini şi înregistrări video compromițătoare nu a fost o întâmplare accidentală, ci o acțiune deliberată, cu intenția clară de a o denigra şi de a-i știrbi demnitatea. „Transmiterea acestora către mai multe persoane, inclusiv prin platformele Facebook, Whatsapp şi e-mail, a fost repetată şi însoțită de expresii injurioase, ceea ce a avut un impact major asupra stării sale emoționale şi psihice. Mai grav este faptul că au fost implicate persoane din cercul său apropiat, atât din familie, cât şi din mediul profesional, ceea ce a amplificat considerabil prejudiciul moral, generând umilință şi rușine. Aceste acțiuni ale inculpatului nu doar că au afectat viața sa privată, dar au avut şi un impact semnificativ asupra activității sale profesionale, inclusiv la locul de muncă, respectiv la Centrul Școlar de Educație Incluziva Nr. l, unde preda”, a susținut V.A.D..
Femeia a mai subliniat că expunerea publică a acestor imagini intime şi umilirea la care a fost supusă au dus la o pierdere a respectului din partea colegilor şi a superiorilor ierarhici, afectându-i reputația profesională. În ceea ce privește impactul asupra vieții sale, fapta inculpatului a avut efecte directe asupra integrității sale psihice şi private, iar acest lucru este reglementat şi protejat de lege. Transmiterea imaginilor intime, fără consimțământul său, a avut un impact devastator asupra acestor drepturi, iar actul de distribuire a unor imagini care o înfățișează în situații intime şi vulnerabile a fost o încălcare flagrantă a demnității sale. Astfel, a fost supusă unei suferințe emoționale profunde, în fața distribuirii imaginilor care îi lezează dreptul la viață privată şi integritate morală, provocând o atingere semnificativă imaginii şi reputație personale şi profesionale.
În dosar se arată că V.A.D. a menționat că „La școală a fost supusă unui disconfort psihic constant din cauza prejudecăților şi a judecăților negative legate de imaginea sa publică. Întregul său mediu profesional a fost contaminat de această umilință, iar capacitatea sa de a performa în activitatea didactică a fost serios afectată. Așadar, impactul asupra locului de muncă a fost semnificativ, provocând un prejudiciu moral considerabil şi afectându-i viața profesională şi personală în mod iremediabil. Distribuirea imaginilor intime către tatăl său, a avut un impact devastator asupra integrității sale emoționale şi psihice, generând un sentiment profund de umilință şi rușine. Acest act nu doar că a afectat viața sa privată, dar a destabilizat şi cadrul familial, aducând o presiune asupra relațiilor personale. Familia sa, în loc să îi ofere susținere şi înțelegere, a fost nevoită să gestioneze o situație umilitoare, care a generat tensiuni şi a afectat dinamica familială”.
Instanța a menționat că, având în vedere circumstanțele concrete ale speței, astfel cum acestea au fost descrise anterior, prin raportare la criteriile anterior menționate, apreciază că suma daunelor morale solicitate de partea civilă V.A.D, respectiv 100.000 de euro, este mult prea mare în raport de contextul social-economic actual şi de prejudiciul moral suferit în concret de partea civilă. Având în vedere caracterul nepatrimonial al prejudiciului moral și faptul că întinderea sa nu poate fi dovedită, dauna probabilă și verosimilă suferită de partea civilă trebuie apreciată într-o măsură prudentă și moderată de instanța de judecată, se arată în dosarul consultat de FANATIK.
Astfel, instanța a arătat că cuantumul stabilit trebuie să fie echitabil, de natură a oferi o compensație rezonabilă, prin raportare la consecințele negative concrete suferite de partea civilă pe plan psihic, gravitatea vătămării, importanța valorilor lezate, măsura în care au fost lezate aceste valori, precum şi intensitatea cu care au fost percepute consecințele vătămării. Pe 13 mai 2025, Curtea de Apel Alba-Iulia a majorat de la 5.000 euro la 10.000 euro cuantumul despăgubirilor acordate pății civile V.A.D., cu titlu de daune morale și a respins ca nefondat apelul declarat de inculpatul Muntean Isac. S-au menținut celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate care nu contravin prezentei decizii.