Acuzații incredibile la adresa șefului penitenciarelor, cel care i-a acordat permisia turcului evadat: „Bălește la subalterne, hărțuitor”

Bogdan Burcu, directorul general al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor (ANP), a declarat că el a fost cel care a aprobat permisia de trei zile în cazul turcului Abdullah Atas, condamnat la 22 de ani și 10 luni de închisoare pentru uciderea unui poliţist, în 2015, şi care nu a revenit luni în Penitenciarul Rahova. Deținutul a fost dat în urmărire naţională după ce nu a fost găsit la locuinţa sa din Voluntari şi, ulterior, în urmărire internaţională.

Bogdan Burcu a dat Sindicatul Polițiștilor din Penitenciare în judecată

Burcu a menționat că pentru permisiunile mai mari de o zi de ieşire din penitenciar, acestea sunt analizate şi la nivelul Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, iar ele sunt aprobate de către directorul general al ANP. El a mai arătat că e posibil să fi existat un aviz negativ al uneia dintre persoanele de pe circuitul de aprobare, lucru susținut de Sindicatul Naţional al Poliţiștilor din Penitenciare (SNPP), care a comunicat că Burcu ar fi aprobat permisia „în ciuda avizelor negative ale structurilor de specialitate din subordine, cu o singură excepţie”.

Bogdan Burcu se află în conflict cu cei de la SNPP, astfel că a dat sindicatul în judecată, dar și pe trei membri ai acestuia, T.S., S.F. și N.M, fiind înregistrate două dosare, în aceeași zi, 24 octombrie 2025, la Tribunalul București, conform datelor consultate de FANATIK pe portalul instanțelor de judecată. Primul dosar are ca obiect „acțiune în răspundere delictuală” și nu a fost stabilit, încă primul termen. În cel de-al doilea, care ca obiect „ordonanță președințială”, se arată că Bogdan Burcu a solicitat să se dispună în mod provizoriu, până la soluţionarea fondului litigiului dintre părţi, obligarea acestora din urmă la ştergerea de pe toate site-urile a imaginilor jignitoare şi defăimătoare, interzicerea folosirii numelui şi imaginii reclamantului.

De asemenea, a solicitat obligarea pârâţilor la scoaterea din spaţiul public, online şi media a articolelor şi publicaţiilor ce au un conţinut defăimător la adresa lui Bogdan Burcu și obligarea pârâţilor să se abţină de la publicarea unor materiale noi constând în articole, publicaţii ce au un conţinut defăimător în spaţiul public, online sau media. Burcu a menţionat că exercită funcţia de director general al ANP, anterior fiind director al Penitenciarului Rahova, din ambele poziţii profesionale desfăşurându-şi activitatea cu maximă seriozitate şi dedicare, manifestând o preocupare continuă pentru perfecţionare şi formare profesională susţinută prin participarea la cursuri de specializare şi implicare activă în îmbunătăţirea managementului instituţional.

Digi24.ro

Fetiță de patru ani, în comă după ce ar fi fost bătută grav. Dosar penal pentru tentativă de omor

Burcu a arătat că SNNP și cele trei persoane au declanşat o amplă campanie de denigrare şi defăimare publică a sa, utilizând mijloace mediatice şi acţiuni stradale prin care au adus grave prejudicii de imagine şi au afectat reputaţia profesională. A invocat săvârşirea unor fapte/acte de natură a afecta grav dreptul la viaţă privată, în condiţiile în care pârâţii ar fi afişat pe suporturi de tip banner, pe faţada clădirii ANP, mai multe zile la rând, mesaje cu conţinut vădit denigrator, procedând inclusiv la publicarea unei fotografii a imobilului în care locuieşte Bogdan Burcu împreună cu adresa completă, asociind imaginea acestuia cu a unor persoane condamnate/urmărite penal, cu scopul vădit de a-i vulnerabiliza siguranţa fizică şi emoţională, a sa şi a familiei sale.

Digisport.ro

”Brutal”. Shakira a urcat pe scenă și ce a urmat face înconjurul lumii! Reacția artistei, ”de milioane”

Directorul ANP susține că este un complot împotriva sa

Bogdan Burcu a mai arătat faptul că pârâţii ar fi instigat grupuri de poliţişti de penitenciare să comploteze împotriva acestuia, prin permisiunea acordată acestora de a participa la întâlniri sindicale în timpul orelor de program. El a mai menționat că, în mod nejustificat, pârâţii, reprezentanţi ai sindicatului Naţional al Poliţiştilor din Penitenciare, au declanşat o amplă campanie de denigrare şi defăimare publică a sa, utilizând mijloace mediatice şi acţiuni stradale prin care i-au adus grave atingeri imaginii şi reputaţiei profesionale. El a mai arătat că „pârâţii au folosit postări josnice pe bannere care blocau faţada instituţiei ANP mai multe zile consecutiv pe care scria: Directorul Bogdan Burcu băleşte la subalterne, hărţuitor, hărţuire sexuală tolerată în ANP”.

Mai mult, Burcu a susținut că aceștia au publicat poza imobilului unde locuieşte, precizând adresa exactă şi i-au asociat numele cu persoane cercetate penal sau condamnate cu scopul de a-l denigra. El a arătat că toate aceste acţiuni reprezintă abateri grave de la normele de etică şi deontologie profesională, constituind atacuri personale, intimidare, ameninţare şi defăimare, fapte de natură să compromită imaginea şi activitatea ANP şi să distragă reputaţia sa profesională. Asupra fondului solicitării de emitere a unei ordonanţe preşedinţiale, Tribunalul a reţinut că „instanţa de judecată, stabilind că în favoarea reclamantului există aparenţa de drept, va putea să ordone măsuri provizorii în cazuri grabnice, pentru păstrarea unui drept care s-ar păgubi prin întârziere, pentru prevenirea unei pagube iminente şi care nu s-ar putea repara, precum şi pentru înlăturarea piedicilor ce s-ar ivi cu prilejul unei executări”.

În privinţa condiţiei referitoare la aparenţa de drept, Tribunalul a reţinut că Bogdan Burcu a solicitat ca până la soluţionarea fondului litigiului dintre părţi, înregistrat pe rolul instanţei competente potrivit dovezilor ataşate la dosar, obligarea pârâţilor la ştergerea de pe toate site-urile a imaginilor jignitoare şi defăimătoare, interzicerea folosirii numelui şi imaginii reclamantului. De asemenea a cerut obligarea pârâţilor la scoaterea din spaţiul public, online şi media a articolelor şi publicaţiilor ce au un conţinut defăimător la adresa reclamantului; obligarea pârâţilor să se obţină de la publicarea unor materiale noi constând în articole, publicaţii ce au un conţinut defăimător în spaţiul public, online sau media.

Directorul ANP a fost decăzut din dreptul de a administra proba cu înscrisuri

Instanța a arătat că Bogdan Burcu a fost decăzut din dreptul de a administra proba cu înscrisuri şi mijloace materiale de probă ca efect al nerespectării dispoziţiilor Art. 194 lit. e CPC cu referire la dispoziţiile Art. 150 CPC, acesta având posibilitatea de a reitera cererile sale de probatoriu în calea devolutivă de atac a apelului, dacă va înţelege să o exercite. Din descrierea situaţiei de fapt reclamate, Tribunalul a reţinut că nu poate fi stabilită aparenţa de drept în favoarea reclamantului, în sensul că acesta, în calitate de director general al ANP, ar fi fost ţinta unor atacuri mediatice de natură să diminueze garanţiile oferite de lege în materia dreptului la viaţă privată, onoare şi demnitate, se arată în dosarul consultat de FANATIK.

Referitor la condiţia de admisibilitate constând în neprejudecarea fondului, Tribunalul a reţinut că apare ca fiind îndeplinită, măsurile propuse de reclamant în conţinutul cererii de chemare în judecată fiind provizorii, până la soluţionarea pe fond a litigiului înregistrat în celălalt dosar. Instanța a arătat că, pentru justificarea măsurilor provizorii propuse, Bogdan Burcu, deşi nu indică în mod expres care sunt potenţialele fapte ilicite care ar justifica blocarea temporară a exercitării dreptului la liberă exprimare aparţinând pârâţilor, în cadrul activităţilor organizate prin sindicatul la care au aderat, Tribunalul a remarcat faptul că urgenţa ar consta în aceea că există posibilitatea reală ca pârâţii să publice/să întreprindă în mediul online, în public, oricând, din nou articole/activităţi potenţial calomnioase, producând astfel noi prejudicii de aceeaşi natură.

În ceea ce priveşte celelalte capete de cerere, privind înlăturarea provizorie a unor astfel de materiale/mesaje, urgenţa este determinată de limitarea prejudiciului deja produs, prin limitarea posibilităţii ca noi cititori/observatori din societate să acceseze în viitor, până la pronunţarea instanţei de fond, conţinutul articolelor/materialelor potenţial defăimătoare publicate la solicitarea pârâţilor. În lipsa indicării în cuprinsul cererii de chemare în judecată a surselor media în care ar fi apărut materialele defăimătoare la adresa reclamantului, Tribunalul a specificat că nu poate aprecia că s-a probat condiţia de admisibilitate a urgenţei. Pentru toate aceste considerente, Tribunalul București a menționat că va respinge cererea ca inadmisibilă, această decizie fiind luată pe 31 octombrie 2025.