Acuzații incredibile pe care i le aduce o femeie primarului PSD inculpat pentru că a furat curent. Motivul pentru care i-a solicitat despăgubiri

Spiru Şerban Crăciun (32 de ani), primarul PSD al comunei Sânpetru de Câmpie (județul Mureș), a fost inculpat recent pentru trei infracțiuni de furt şi două de instigare, în cazul utilizării unor instalaţii clandestine pentru furt de energie electrică. Prejudiciul total a fost estimat de procurori la peste 1,3 milioane de lei, acesta fiind compus din 136.109,14 lei, pentru sustragerea de energie electrică utilizând 12 lămpi de iluminat stradal, 1.217.781 de lei, pentru alimentarea vestiarulului terenului de fotbal şi zona scenei, şi 28.037,06 lei, pentru sustragerea de energie electrică în beneficiul primăriei.

Femeia a cerut ca primarul să o despăgubească pentru că i-a distrus cultura de porumb

Pe 3 aprilie, procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgu Mureş a dispus luarea măsurii preventive a controlului judiciar, pentru o perioadă de 60 de zile, pentru primar și cealaltă persoană inculpată în dosar. Numele lui Spiru Şerban Crăciun figurează ca pârât într-un dosar al cărui obiect este „obligația de a nu face”, înregistrat pe 21 aprilie 2022 la Judecătoria Târgu Mureș, în timp ce reclamant este o femeie, G.O.B.

Aceasta a cerut, conform datelor din dosar consultate de FANATIK, obligarea lui Spiru Şerban Crăciun la abținerea de a mai intra pe terenul deținut de către reclamantă, precum și obligarea acestuia la plata despăgubirii pentru paguba produsă prin distrugerea culturii de porumb de pe suprafața de teren de 3,05 hectare situat în localitatea Tușin. Ea a arătat că la data de 16.04.2022 a constatat faptul că pe suprafața de teren deținută de către reclamantă în localitatea Tușin, pe suprafața de 3,05 ha cultivată cu porumb, a intrat în mod abuziv numitul Spiru Şerban Crăciun cu utilajele agricole, distrugând cultura de porumb pe care a realizat-o, cultivând cartofi pe terenul deținut. Ea a menționat că terenul cultivat apare și la APIA, având Cod de fermier pe numele său – cultură porumb.

Femeia a arătat că, în aceste condiții, este nevoită a reface din nou lucrările agricole, pentru refacerea culturilor de porumb, implicând alte cheltuieli și că suprafața de teren de 3,05 ha situată în Tușin se află în Registrul Agricol pe numele său. A solicitat Direcției Agricole Mureș a stabili paguba creată prin distrugerea culturii de porumb de către pârâtul Spiru Şerban Crăciun, urmând ca procesul – verbal de stabilire a pagubei să fie comunicat ulterior. S-a mai menționat că valoarea obiectului cererii se ridică la suma de 20.090,655 lei, modul de calcul rezultând din valoarea stabilită de către Direcția pentru Agricultură Mureș, comunicată reclamantei ulterior depunerii cererii de chemare în judecată.

Digi24.ro

Concluziile lui Nicușor Dan după consultările informale: Noul Guvern va avea ca obiectiv până în septembrie să propună bugetul pe 2027

Primarul a menționat că terenul în suprafață de cca. 3 ha se află pe o tarla și că, conform prevederilor legislației fondului funciar și a verificărilor în DDAPT-Arhiva digitală pentru titlurile de proprietate, acest teren se identifică în tarlaua 18, parcela A892/37 și, după cum rezultă din planul cadastral din zonă aflat în arhiva Primăriei Sânpetru de Câmpie, plan din care rezultă că parcela 37 nu a fost atribuită nici unei persoane, această parcelă nu este înscrisă în nici un titlu de proprietate, respectiv nu a făcut obiectul legislației fondului funciar. Acest aspect a fost pus în vedere mamei reclamantei, persoana care a folosit terenul până în toamna anului 2021, în condițiile în care reclamanta justifică un drept de proprietate doar asupra unei alte suprafețe de teren în întindere de 4,50 ha, din cele 8 ha aflate în tarlaua 18.

Digisport.ro

VIDEO Două cuvinte! Ce a spus Aryna Sabalenka la fileu, după ce Sorana Cîrstea a eliminat-o la Roma

Ce explicații a dat primarul Spiru Șerban Crăciun în instanță

Primarul a specificat că, pornind de la această situație juridică a terenului în suprafață de cca. 3 ha, atât reclamantei, prin mama acesteia, cât și persoanelor care au lucrat în numele susnumitei acest teren, li s-a pus în vedere care este situația juridică a terenului, că reclamanta nu justifică absolut nici un drept asupra acestei suprafețe și respectiv care este intenția comunei legată de acest teren. În concret, în urma unui proiect social inițiat de Primăria Comunei Sânpetru de Câmpie în parteneriat cu Fundația Buckner din Tg. Mureș, s-a stabilit ca obiectiv cultivarea a cca. 3,00 ha teren cu cartofi pentru a fi destinat persoanelor defavorizate, cazurilor sociale sau persoanelor vârstnice.

În acest sens, în data de 14.04.2022, primarul comunei și mai multe persoane s-au prezentat pe terenul în suprafață de cca. 3 ha, l-au identificat, au constatat că acest teren, având o formă neregulată, se află în aceeași situație după recolta din anul anterior, respectiv că pe teren nu s-a realizat absolut nici o lucrare de pregătire a terenului pentru viitoarea recoltă. Cu acea ocazie, pe întreaga întindere a terenului, parcela nr. 18 a fost delimitată cu țăruși din crengi de copac. În dimineața zilei de 16.04.2022, aceiași reprezentanți din cadrul primăriei, precum și voluntari, s-au prezentat pe teren și au constatat că țărușii de delimitare ai parcelei au fost scoși, însă, cu toate acestea, au procedat la pregătirea patului germinativ al culturii, după care s-au însămânțat cartofi.

Astfel, primarul a menționat că susținerile reclamantei, în sensul că ar avea vreun drept asupra terenului în suprafață de cca. 3 ha doar prin faptul că a achitat taxele și impozitele locale pentru un teren de aceeași întindere, trebuie înlăturate ca neavând absolut nici o relevanță. Față de faptul că, în anii anteriori, reclamanta a fost lăsată să lucreze terenul nu prezintă nici o relevanță în condițiile în care aceasta nu justifică nici un drept asupra acestui teren. În 14.04.2022 terenul nu era lucrat, era nedelimitat, delimitarea terenului realizându-se de către reprezentanți ai primăriei cu țăruși din crengi de copac. Instanța a arătat că reclamanta a înțeles să deducă judecății două raportului juridice de răspundere civilă delictuală, ambele având (declarativ) ca subiect activ pe reclamantă, iar ca subiect pasiv pe pârât.

Reclamanta a susținut că deține terenul în baza unui contract olograf

Primul are în conținut obligația pârâtului de a nu intra pe terenul deținut de reclamantă în localitatea Tușinu, în suprafață de 3,05 ha, iar al doilea are în conținut obligația pârâtului de a o despăgubi pe reclamantă pentru distrugerea recoltei de porumb de pe același teren. În continuare, instanța a arătat că va analiza dacă reclamanta a reușit să probeze calitatea sa de subiect activ a acestor două raporturi juridice de răspundere civilă delictuală. Cu titlu prealabil, cu privire la primul capăt de cerere, se reține că, la termenul de judecată din data de 26.01.2024, prin reprezentant convențional, la interpelarea expresă a instanței, reclamanta a arătat că nu înțelege să formuleze o cerere posesorie, ci ambele capete de cerere se întemeiază pe răspunderea civilă delictuală. Fiind în discuție drepturi de care partea poate dispune, instanța a menționat că nu poate da o altă calificare juridică primului capăt de cerere, se arată în dosarul consultat de FANATIK.

În dosar se mai specifică faptul că reclamanta a afirmat că nu înțelege să deducă judecății un drept de proprietate, ci a susținut că deține terenul în baza unui contract olograf încheiat cu tatăl său, în baza înscrierii sale în registrul agricol, în evidențele fiscale și în evidențele APIA. Reclamanta nu a probat titlul cu care, afirmativ, deține ori folosește terenul în suprafață de 3,05 ha. Astfel de titluri pot fi contractul de arendă, de închiriere, contractul prin care se constituie un drept de uzufruct, contractul de vânzare, de schimb. Contractul de vânzare-cumpărare sub semnătură privată, încheiat cu tatăl reclamantei, la data de 07.05.2012, este nul absolut ca titlu de proprietate pentru lipsa formei autentice, putând constitui, cel mult, prin conversiune, promisiune de vânzare-cumpărare. În aceste condiții, mențiunea din cuprinsul acestui contract, în sensul că reclamanta a preluat în stăpânire terenul agricol în suprafață de 3.05 ha din localitatea Tușin nu o îndreptățește să folosească terenul în cauză.

În ceea ce privește al doilea capăt de cerere, din declarațiile martorilor audiați în cauză, nu rezultă că, în primăvara anului 2022, reclamanta ar fi însămânțat terenul în cauză cu o cultură de porumb. Astfel, martorii au arătat că, atunci când s-au prezentat pe teren pentru a-l pregăti pentru cultura de cartofi, acesta nu era cultivat. În aceste condiții, reclamanta nu a probat calitatea sa de titular al dreptului de proprietate asupra unei culturi de porumb pe terenul agricol în suprafață de 3,05 ha, în primăvara anului 2022. Drept urmare, aceasta nu a dovedit calitatea sa procesuală activă pentru cel de-al doilea capăt de cerere. Pentru aceste motive de fapt și de drept, instanța a arătat că va admite excepția lipsei calității procesuale active, invocată de către pârât prin întâmpinare, respingând, în integralitate, ca fiind formulată de o persoană lipsită de calitate procesuală activă. Pe 31 mai 2024, Judecătoria Târgu Mureș a respins cererea lui G.O.B., care a formulat recurs, respins de Curtea de Apel Târgu Mureș pe 19 noiembrie 2025.