Sistemul RetuRo este acuzat că sponsorizează marile lanțuri de magazine cu banii proveniți din necolectarea ambalajelor cu însemnul SGR. Compania a răspuns acestor plângeri, spunând cum se desfășoară, de fapt, întreg procesul și unde ajung banii.
Sistemul de Garanție – Returnare este, după cum spun reprezentanții RetuRo, cel mai mare proiect de economie circulară din România. Acest sistem este implementat de o bună perioadă și în alte state europene. Scopul este creșterea nivelului național de reciclare a ambalajelor, fiind un jalon important impus de directivele Uniunii Europene.
Încă din 2021, când a fost reglementat prin Hotărâre de Guvern, Sistemul de Garanție – Returnare colectează orice ambalaj nereutilizabil din sticlă, plastic sau metal, cu volume cuprinse între 0,1 și 3 litri. Ne referim la doze sau sticle de bere, băuturi alcoolice, cidru, băuturi fermentate, sucuri naturale sau carbogazoase, ape minerale și plate, vinuri și alte băuturi spirtoase.
Sistemul cu care românii au fost deja obișnuiți este foarte simplu, de aici și rata mare de colectare a acestor ambalaje. Practic, fiecare ambalaj dintre cele enumerate mai sus a primit un cost suplimentar de 50 de bani ce reprezintă garanția colectării. Consumatorii achiziționează produsul, iar după consum merg cu ambalajul la orice punct de colectare pus la dispoziție de comercianți. Acolo își recuperează garanția în valoare de 50 de bani, înmulțindu-se cu numărul ambalajelor returnate.
Până aici, totul pare foarte simplu. Însă tot acest sistem are în spate foarte mulți bani, de ordinul miliardelor de lei. Pentru că nu era foarte clar parcursul banilor despre care vorbim, Fundația Eco – Civica a lansat acuzații dure față de RetuRo SGR.
„Sistemul garanție – returnare se pare că a colectat într-un an în jur de 3 miliarde de ambalaje reciclabile. Dacă pentru un ambalaj se oprește o garanție de 50 bani, rezultă că suma încasată de cei care dețin dispozitivele de colectare este de 1,5 miliarde lei. Statisticile spun că procentul de returnare a fost undeva la 55%. Deci, RetuRo gestionează procentul de 55%, iar restul de 45% unde credeți că merge?
La supermaket-urile și hipermarketurile care asigură colectarea! Este noaptea minții, oameni buni. Statul, în realitate, sponsorizează aceste supermagazine cu sute de milioane de lei, vă puteți imagina?! În principiu, putem vorbi de aproximativ 675 milioane lei care le intră anual în buzunare acestor comercianți, la o rată de retur de 55%. (…) Comercianții vor motiva că ei asigură infrastructura de colectare, cu acele dispozitive de returnare. Dar sunt costuri nesemnificative comparativ cu ce sume le rămân în conturi. (…)
De ce nu se-ntâmplă acest lucru? Pentru că autoritățile NU COLECTEAZĂ SEPARAT, cu toate că legea obligă la colectare separată de câțiva ani. Nu-și murdăresc mâinile cu așa-zise gunoaie dar umplu buzunarele altora cu banii noștri. Astfel, ar încasa ele banii pe ambalajele reciclabile, miliarde de euro, care ar intra în bugetelor lor”, se arată într-o postare a fundației de pe Facebook.
Pentru a face lumină cu privire la circuitul banilor necesari pentru ca Sistemul de Garanție – Returnare să funcționeze, FANATIK a cerut un punct de vedere companiei RetuRo.
„Producătorii își recuperează garanția plătită de la comercianții sau distribuitorii care achiziționează produsele pentru vânzare. La rândul lor, comercianții își recuperează aceste sume de la consumatori, atunci când aceștia cumpără o băutură înregistrată în SGR. Ei achită consumatorilor înapoi garanția în momentul în care aceștia returnează ambalajul la punctele de colectare. Ulterior, RetuRO achită comercianților contravaloarea garanției pentru ambalajele colectate. Astfel, se creează un circuit complet în momentul în care consumatorii returnează ambalajele SGR”, se arată în răspunsul oferit de companie.
RetuRo explică și ce se întâmplă cu banii proveniți din necolectarea ambalajelor. Sunt anumite motive pentru care acele ambalaje nu mai sunt integrate în circuit, printre care alegerea de a nu fi returnare, folosirea în alte scopuri sau deteriorarea. Contravaloarea acelor garanții nu ar reveni magazinelor partenere, ci ar rămâne în bugetul RetuRo alocat sistemului.
„Contravaloarea acelor garanții nu revine unităților comerciale care asigură colectarea ambalajelor, ci rămâne la RetuRO, conform circuitului financiar explicat mai sus. Totodată, trebuie ținut cont și de faptul că băuturile spirtoase sau vinurile au un ciclu de viață mai lung. Asta presupune că returnarea lor se poate face și la aproximativ opt luni după momentul punerii lor pe piață sau al achiziției de către consumator. În această perioadă, administratorul SGR păstrează garanțiile pentru aceste ambalaje și doar o mică parte din această sumă ajunge de fapt să constituie venit pentru companie, când se consideră că ambalajele respective nu se vor mai întoarce niciodată în sistem, din cauza motivelor menționate mai sus”, se mai arată în răspunsul primit de FANATIK.
În anul 2024, RetuRo a colectat circa 3,5 miliarde de ambalaje SGR. Această cifră reprezintă aproximativ 55% din totalul ambalajelor puse pe piață. În cazul celorlalte ambalaje, fie vor fi returnate cu întârziere, fie nu vor mai fi returnate niciodată. Acest procent depinde de perioada anului. În funcție de aceasta, rata de colectare poate fi mai mică sau mai mare. Acest lucru s-a întâmplat în ianuarie, când rata de returnare a ambalajelor a fost de 106%. Totul s-a datorat consumului mai mare de băuturi din timpul sărbătorilor de iarnă.
În primele trei luni ale anului 2025 s-au colectat peste un miliard de ambalaje SGR. Asta înseamnă peste 80% din ambalajele puse pe piață. Acest lucru a fost transmis și de ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor, Mircea Fechet.
„Ar trebui să constatăm efectul benefic al SGR-ului, respectiv faptul că România este mai curată. Uitându-ne la cifrele anului trecut, avem peste 3 miliarde de ambalaje colectate. Vorbim nu doar de pet-uri, doze de aluminiu sau sticle introduse în automatele de preluare sau duse la un punct de colectare. Vorbim de ambalaje care au ajuns totodată în fabricile de reciclare. Asta în ceea ce privește anul 2024, an de tranziție, primul an, complicat din multe puncte de vedere.
Uitându-ne la primele trei luni ale anului în curs, putem să constatăm că ele se înscriu într-o lungă listă de luni cu rate de colectare foarte bune. Și când mă refer la rate bune de colectare, mă refer la faptul că peste la 80% din ambalajele puse pe piață sunt colectate. Cred că, în acest ritm, gunoaiele pe care încă le mai vedem în natură vor ajunge să rămână doar în amintirea noastră, ceea ce este un lucru extraordinar”, a afirmat ministrul la Conferința „Curățenia de primăvară în România! Ediția 2025”.