Un incident care nu a fost făcut public în România a devenit subiectul unui capitol dedicat ”torturii și altor tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante”, într-un raport al Departamentului de Stat al Statelor Unite, referitor la respectarea drepturilor omului în țara noastră, în 2023.
În urma apariției în FANATIK a informațiilor referitoare la un posibil caz de abuz fizic asupra unui refugiat, Poliția Română a venit cu precizări. Potrivit reprezentanților IGPR, în urma incidentului reclamat de cetățeanul ucrainean, procurorii au întocmit un alt dosar penal, pentru purtare abuzivă, însă acesta a fost clasat. De asemenea, Corpul de Control al IGPR nu a identificat nereguli referitoare la intervenția polițiștilor. Precizările vin în completarea afirmațiilor ministrului Cătălin Predoiu.
”Totodată, având în vedere aspectele reclamate în sarcina polițiștilor de cetățeanul ucrainean, la nivelul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 2 a fost înregistrat un alt dosar penal, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de purtare abuzivă.
Dosarul penal pe purtare abuzivă a fost declinat de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 2, în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul București, unde a fost clasat.
De asemenea, au fost dispuse verificări interne, prin Corpul de Control al IGPR. În urma finalizării verificărilor, documentarea întreprinsă nu a scos în evidență nereguli la nivelul DGPMB, cu privire la incidentul semnalat”, se arată într-o luare de poziție a IGPR (citește aici precizările Poliției Române).
Știrea inițială: Incidentul a implicat un refugiat ucrainean, care a ajuns în arest, după un scandal cu polițiștii români. ”Constituția și legea incriminează tortura și tratamentele inumane sau degradante, dar au existat relatări credibile conform cărora oficiali guvernamentali le-au pus în practică”, se arată în raport. La mai bine de jumătate de an, ministrul Cătălin Predoiu a confirmat incidentul, însă nu a dat detalii despre o posibilă încălcare a drepturilor omului din partea poliției.
Documentul indică faptul că evenimentul s-a petrecut la data de 30 octombrie, atunci când mai mulți polițiști bucureșteni au intervenit într-un conflict între două persoane dintr-un adăpost pentru cetățeni ucraineni strămutați.
”Potrivit activiștilor pentru drepturile omului și martorilor, atunci când unul dintre rezidenți nu a urmat instrucțiunile poliției, polițiștii l-au lovit cu o ușă și l-au lovit cu pumnii, picioarele și cu bastoane după ce acesta a căzut la pământ.
Apoi, l-au încătușat și au continuat să-l bată în timp ce îl târau afară din cameră. Poliția l-ar fi plasat pe rezident în arestul Secției 6, unde l-ar fi ținut încătușat timp de două zile fără să-i ofere mâncare. La sfârșitul anului, o anchetă penală era în curs de desfășurare”, se arată în Raportul Departamentului de Stat al SUA.
Procurorii sunt responsabili pentru investigarea abuzurilor, mai arată documentul. Acesta mai spune că Direcția de Control Intern din cadrul Poliției Române a efectuat, sub supravegherea procurorului, anchete penale privind abuzurile comise de agenții de poliție, precum și anchete administrative interne.
După publicarea Raportului, în aprilie 2024 Poliția Română nu a reacționat în niciun fel referitor la acuzațiile de abuz și tortură ale unor polițiști bucureșteni. Abia în luna iunie, ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a dezvăluit că incidentul a avut într-adevăr loc.
Confirmarea a venit ca un răspuns la o întrebare parlamentară formulată de deputatul PSD Vasilică Toma. Acesta l-a întrebat pe ministru dacă are în vedere măsuri pentru problema sesizată în Raport.
Din răspunsul lui Cătălin Predoiu rezultă că, la data de 30 octombrie 2023, în jurul orei 03:20, agenții de ordine publică din cadrul Secției 6 Poliție s-au deplasat la un centru pentru refugiați ucraineni din sectorul 2, în urma unui apel la 112. Ministrul spune că reclamația viza o altercație între două persoane de sex masculin, de naționalitate ucraineană.
La fața locului s-a deplasat și un echipaj SMURD, însă persoanele implicate în conflict au refuzat transportul la spital. De asemenea, aceștia nu au dorit să formuleze o plângere penală.
În schimb, între unul dintre combatanți și polițiști a avut loc un incident violent, doar că oamenii legii au fost victime. ”Ulterior, persoana reclamată l-a lovit cu pumnul pe unul dintre polițiști în zona nasului și a buzei superioare, provocându-i leziuni”, arată ministru de interne, pe baza informațiilor puse la dispoziție de IGPR.
Cătălin Predoiu recunoaște că polițiștii au folosit forța fizică pentru imobilizarea agresorului, însă doar pentru că acesta ”manifesta o agresivitate sporită pe toată durata intervenției”. Ulterior, acesta a fost încătușat și transportat cu o autospecială a MAI, în compartimentul din spatele autovehiculului.
”Persoana în cauză s-a manifestat agresiv atât fizic cât și verbal pe toată durata conducerii la sediul Secției 6 Poliție, cât și în incinta subunității, lovindu-l pe unul dintre agenții de poliție cu piciorul și scuipându-l în zona feței”, a mai explicat ministrul.
În cauză, a fost întocmit un proces verbal, care a fost înaintat la Parchet, în vederea efectuării cercetărilor sub aspectul săvârșirii infracțiunii de ultraj. De asemenea, Judecătoria Sectorului 2 a dispus arestarea preventivă față de făptuitor.
Din răspunsul ministrului Predoiu lipsește însă partea referitoare la o posibilă anchetă referitoare la abuzurile polițiștilor implicați în incident, despre care pomenește Raportul Departamentului de Stat al SUA.
În România, cazurile de abuzuri ale autorităților asupra refugiaților, precum și cele de infracțiuni comise de persoane care au fugit din calea războiului, reprezintă subiecte tabu, despre care nimeni nu vorbește. În iunie 2022, Guvernul României a emis o Ordonanță de Urgență care legiferează ”implementarea Planului național de măsuri cu privire la protecția și incluziunea persoanelor strămutate din Ucraina, beneficiare de protecție temporară în România”.
Pe hârtie, România luptă pentru drepturile refugiaților ucraineni, însă relatările organismelor internaționale indică o lipsă de implicare a autorităților atunci când astfel de persoane devin victime ale abuzurilor.
Același Raport al Departamentului de Stat al SUA (2023) critică rezultatele modeste ale statului român în privința fenomenului de trafic internațional de persoane care implică migranți.
”Autoritățile nu au depistat indicatorii de trafic de persoane și nici nu au identificat în mod proactiv victimele în rândul populațiilor vulnerabile, cum ar fi solicitanții de azil, migranții, persoanele care practică sexul comercial sau copiii din instituțiile administrate de guvern. În plus, guvernul nu a oferit fonduri suficiente ONG-urilor pentru servicii de asistență și protecție, lăsând majoritatea victimelor fără servicii și expunându-le riscului de a fi traficate din nou”, se mai arată în Raportul Departamentului de Stat al SUA.