Aderarea la spațiul Schengen pe ușa din dos, visul coaliției PNL-PSD. „Trebuie să ne respectăm obligațiile, nu să facem presiune politică prin șantaj”

În ciuda problemelor constante de la frontierele României și a reformelor din Justiție, criticate de instituțiile europene, liderii coaliției PNL-PSD susțin că țara noastră este tot mai aproape de aderarea la spațiul Schengen.

Aderarea la spațiul Schengen pe ușa din dos

Într-un mesaj transmis cu ocazia Zilei Marinei Române, ministrul Lucian Bode a susținut că țara noastră contribuie consistent la securitatea Uniunii Europene, fiind un motiv pentru care aderarea la spațiul Schengen ar reprezenta o „urmare firească”. De asemenea, ministrul a subliniat că aderarea la Schengen constituie „unul din obiectivele strategice ale României”.

La fel, la începutul acestei luni, într-un interviu pentru Bloomberg, premierul Nicolae Ciucă a spus că se așteaptă ca se așteaptă ca România să adere la Schengen în acest an şi că Bruxelles-ul va renunţa la Mecanismul de Cooperare şi de Verificare (MCV) pentru ţara noastră. „Tot ceea ce am făcut de când a început conflictul arată că suntem pregătiţi să devenim membru Schengen. Chiar ne aşteptăm ca toţi ceilalţi lideri ai UE să recunoască tot ceea ce am făcut”, a subliniat premierul României.

În fapt, în contextul războiului din Ucraina și a modului în care România a răspuns crizei de refugiați provocate de invazia declanșată de Rusia asupra statului vecin liderii politici de la București au presat cazul aderării țării noastre la spațiul Schengen. Acest lucru a fost vizibil și la vizita președintelui Franței de la mijlocul lunii iunie, atunci când Emmanuel Macron a subliniat că „dorește ca dosarul României să avanseze”.

Digi24.ro

O femeie a găsit o poșetă în care erau acte, bani și telefoane lângă gara din Arad. A luat-o și acum e reținută

Acest lobby politic la nivelul liderilor UE pare să fie principala strategie a Bucureștiului în contextul în care, cele două mari probleme ce împiedică aderarea țării noastre la spațiul Schengen, securizarea frontierelor și independența Justiției, aflată încă sub monitorizarea MCV, nu par a fi abordate într-un mod convingător.

La finalul lunii mai, ministrul Bode recunoștea că „mai sunt probleme la frontieră”, referindu-se atât la fenomenul de contrabandă cât și la fuga din țară a unor persoane condamnate, așa cum au fost cazurile recente ale Elenei Udrea și Sorin Oprescu. De altfel, contrabanda cu țigări de la granița de est a țării a luat proporții alarmante, reprezentând circa 10% din valoarea pieței de tutun din țara noastră. Unul din cele mai spectaculoase cazuri de contrabandă, și unul dintre cele mai umilitoare pentru autoritățile din România, s-a petrecut exact în urmă cu un an. Atunci, un avion cu țigări de contrabandă a intrat nedetectat pe teritoriul țării noastre, fiind adus la sol de către autoritățile ucrainene după ce au ridicat de la sol un avion de vânătoare MiG-29.

De altfel, contrabanda cu țigări de la granița cu Republica Moldova este în continuă creștere. Autoritățile de la Chișinău au raportat că în primele șase luni ale acestui an s-a înregistrat o creștere a fenomenului de contrabandă și a numărului de cazuri de contrabandă comparativ cu anul trecut, cel mai recent caz fiind consemnat chiar săptămâna trecut, atunci când Poliția de Frontieră a găsit 100.000 de țigări de contrabandă chiar în Trenul Prieteniei, Chișinău-București.

Un alt caz celebru este cel al „drogurilor de la Marea Neagră”, atunci când în 2020 câteva sute de kilograme de cocaină pură au ajuns pe litoralul românesc după ce șalupa cu care traficanții aduseseră drogurile s-a răsturnat în mare din cauza unei furtuni. Ancheta DIICOT a arătat că sistemul de radare SCOMAR s-a întâmplat să nu funcționeze exact în momentul în care ambarcațiunea cu cocaină s-a apropiat de țărmul românesc. Recent, Agenția de Investigații de Mediu, un ONG cu sediul al Londra, a documentat contrabanda cu freon extrem de toxic, caz pe care autoritățile de la București l-au trimis la Parchetul Judecătoriei Rădăuți, o unitate de un parchet cu 7 procurori.

Digisport.ro

FOTO Gest golănesc, fără precedent, al unui luptător către fata din ring! Ce a urmat depăștește orice imaginație

Ramona Strugariu, eurodeputat REPER, membru a Comisiei pentru Justiție din Parlamentul European, este de părere că autoritățile de la București ar trebui mai degrabă să-și respecte angajamentele și să se asigure că România este un stat european sigur și nu să caute să atingă acest obiectiv doar prin presiune politică.

„Cred că trebuie să ne facem treaba, nu cred că trebuie să facem presiune politică prin șantaj. Pentru că acest lucru e practicat, și am văzut-o în timp real când Ungaria își pune condițiile pe masă pentru a-și da votul în Consiliu, și când Polonia apelează la chestiunea refugiaților ca motiv pentru primirea fondurilor europene, fără să-și facă treaba pe justiție. Cred că sunt lucruri ce trebuie separate. Sigur, una e să-ți susții cauza și să-ți respecți angajamentele interne, iar alta e să gândești tranzacțional o situație, să abordezi printr-un șantaj politic și să încerci să profiți de un context în care să treacă neobservate niște lucruri.

Hai să facem lucrurile așa cum trebuie ele făcute, pentru că sunt măsuri în sprijinul cetățenilor. E vorba de siguranța oamenilor într-o țară în care justiția funcționează, unde poliția funcționează, să nu mai avem cazuri în care autoritățile sunt complice la mafia lemnului, la traficul de persoane – doar două exemple dacă ne raportăm la cazuri ce ne-au făcut celebri în Europa. Nu e ca și cum am face noi o favoare Europei. E ceea ce trebuie să facem pentru cetățenii români”, a declarat, pentru FANATIK, Ramona Strugariu.

MCV, Justiția și politica coaliției PNL-PSD

La finalul lunii iunie, într-un interviu pentru Digi24, Vera Jourova, vice-președinta Comisiei Europene, a precizat că ridicarea MCV depinde într-o foarte mare măsură de reforma legilor justiției, iar odată cu ridicarea acestui mecanism țara noastră ar putea scăpa astfel de principala piedică pentru aderarea la Schengen.

Tema a fost abordată și de către președintele Iohannis la conferința statelor NATO de la Madrid, șeful statului precizând că această reformă în Justiție nu a fost făcută în timpul coaliției cu USR, dar că acum, în actuala coaliție, există toate premisele pentru acest lucru. „Am pierdut un an de zile. Anul de după alegerile parlamentare, primul an, în prima coaliție, a fost vreme pierdută, fiindcă lucrurile nu s-au realizat în practică. Acum s-au reluat toate și există într-adevăr premisele rezolvării acestei chestiuni. Nu facem aceste lucruri fiindcă vine cineva și ne forțează să le facem. Noi vrem să le facem, noi vrem să avem o justiție independentă, funcțională. Dacă așa se întâmplă, este posibil ca până la sfârșitul anului să se ridice MCV”, a spus Klaus Iohannis la finalul lunii iunie.

În urmă cu o săptămână liderul PSD, Marcel Ciolacu, a anunțat și el o comisie parlamentară comună care să dezbată proiectul legilor justiției, sugerând un proces rapid prin care țara noastră să obțină ridicarea MCV. „Cred că e cazul ca România să scape de MCV şi să intrăm odată în zona Schengen”, a spus liderul PSD care a subliniat că „sunt semnale” că țara noastră ar scăpa astfel de MCV.

De altfel, vineri, 12 august, Consiliul Superior al Magistraturii a avizat pozitiv proiectele privind legile justiției, cu șase magistrați votând împotriva avizului pozitiv, însă observațiile pe care Plenul CSM le-a adus acestor proiecte de legi nu au fost făcute public. Unul din magistrații care a votat împotriva avizului pozitiv, judecătoarea Gabriela Baltag, a susținut că nu a citit niciodată „legi mai retrograde”, adăugând că modificările aduse legilor Justiţiei pot deveni „mecanisme de presiune” asupra magistraţilor. Modificările acestor legi au fost însă susținute deschis de către judecătoarea Lia Sovonea, considerată președintele „din umbră” al CSM.

Avizul pozitiv dat de către CSM a venit la doar o zi după ce principalele asociații ale magistraților din România au transmis o scrisoare Comisiei Europene în care trag un semnal de alarmă asupra amenințărilor la adresa independenței justiției din țara noastră și chiar subliniază că proiectele legilor justiției ignoră complet recomandările și angajamentele luate în fața CE. „Deși Guvernul României s-a angajat să asigure armonizarea legislației privind organizarea și funcționarea justiției în conformitate cu principiile instrumentelor internaționale ratificate de România, precum și luarea în considerare a tuturor recomandărilor formulate în cadrul mecanismelor europene ( CVM, GRECO, Comisia de la Veneția, Raportul CE privind statul de drept) și deciziile CCR, legile justiției publicate la 21 iulie 2022 mențin aceleași prevederi retrograde și blochează orice fel de reformă”, se arată în scrisoarea trimisă CE de către asociațiile magistraților din România.

Magistrații au amintit și de modul în care actualul ministru al justiției a trecut prin Parlament legea privind desființarea SIIJ, ignorând principalele recomandări ale instituțiilor europene, în speranța de a bifa una din recomandările cerute insistent de către Comisia Europeană. Nu a mai contat nici măcar opinia Comisiei de la Veneția, care a venit după ce coaliția PNL-PSD a trecut legea prin Parlament, instituție care a criticat dur autoritățile de la București pentru faptul că dosarele de corupție în care sunt vizați magistrații nu au fost întoarse sub autoritatea DNA. „Având în vedere autonomia relativă a DNA și DIICOT și independența funcțională, specializarea acestora, experiența și mijloacele tehnice de care dispun, Comisia de la Veneția regretă că, spre deosebire de proiectul de lege pe care l-a evaluat în 2021, legiuitorul nu a restabilit competenţele acestor parchete specializate”, a transmis Comisia.

Profesorul Cătălin Avramescu, fostul șef al Cancelariei prezidențiale în timpul președintelui Băsescu, este de părere că pentru România aderarea la spațiul Schengen a încetat să mai devină un obiectiv real încă din timpul „regimului lui Victor Ponta”, lucru real și pentru „regimul PSD-Iohannis”, în contextul în care, consideră acesta, măsurile luate nu corespund cerințelor îndeplinirii acestui obiectiv.

„În momentul în care am aderat la UE ne-au pus o condiție fermă și clară, de reformare a justiției. Problema noastră nu e atât că am eșuat să aderăm la Schengen, problema noastră de fapt este că am eșuat în a reforma Justiția. Până și tentative timide de reformare au fost blocate cu indignare de banda care a preluat controlul asupra Justiției. Nu e un eșec de aderare la Schengen, ci un eșec al statului de drept. Politicienii ne aburesc cu povestea asta de când am semnat Tratatul de Aderare, de 20 de ani este aceeași poveste: o să facem, o să dregem.

Marea problemă este la politicianul român, nu la Comisia Europeană. Politicianul român își închipuie că la Bruxelles și în marile capitale europene e la fel ca la București, spui un lucru și apoi nu mai contează. Îmi aduc aminte discuții cu ambasadorii statelor care obiectau la aderarea României și erau stupefiați de atitudinea Bucureștiului. Le-am spus atunci că au și ei o vină prin faptul că nu au instituit un mecanism de sancționare în acest caz. „Noi am crezut că politicienii români își vor onora obligațiile asumate”, au spus aceștia.

Încă de pe vremea regimului Ponta atitudinea față de Schengen de la București s-a schimbat, regimul Dragnea și apoi regimul Iohannis-PSD au moștenit această nouă formulă pe care Ponta și Corlățeanu au avansat-o. Acesta din urmă a spus, într-o declarație celebră, că nu avem nevoie de Schengen. Poate că lumea a uitat această poziție dar administrația nu uită, și nu cred că a existat vreun consens privind schimbarea acestei direcții. Și mă uit la ce face Guvernul, ce face președintele, ce face Parlamentul: acționează în același spirit ca al regimului Ponta”, a declarat, pentru FANATIK, Cătălin Avramescu.

De altfel, proiectele legilor justiției, care au fost și trimise spre consultare Comisiei Europene conțineau inițial marea majoritate a recomandărilor MCV, însă acestea au fost eliminate din forma actuală ce a fost avizată de către CSM. Ministrul Cătălin Predoiu a justificat aceste modificări ca urmare a consultării publice, susținând că au fost astfel incorporate recomandările primite de la parchete, judecători și alți actori din sistemul judiciar. Pe de altă parte ministrul nu a făcut public cine și ce recomandări a făcut în aceste proiecte.

Europarlamentarul Ramona Strugariu este de părere că lipsa unei reforme reale în Justiție arată că nu există o voință reală din partea actualei coaliții în a asigura o justiție independentă care să asigure în mod corect primirea României în spațiul Schengen.

„Nu e o legătură cauzală între Schengen și MCV, însă sunt mult mai multe nuanțe aici. În primul rând, în momentul în care România devine țară Schengen este și a doua graniță ca dimensiune și una fundamentală ca importanță strategică, mai ales în contextul actual. Asta înseamnă că România trebuie să aibă o justiție funcțională, că trebuie să aibă un sistem de frontieră impecabil, înseamnă că nu trebuie să se mai întâmple episoade de tipul avionului care a survolat liniștit spațiul nostru aerian fără să fie detectat. Trebuie să fim pregătiți astfel încât să fim o țară pe care UE se poate baza și nu un burete de infracționalitate. Asta înseamnă pregătire reală pentru Schengen.

Noi, din punct de vedere tehnic, suntem gata de ceva vreme, dar Schengen înseamnă mult mai mult decât atât. Presupune un sistem de justiție independent, iar acesta este și scopul recomandărilor MCV, recomandări ce trebuie implementate de politicienii noștri. Lipsa acestor măsuri înseamnă că nu există voință politică să scăpăm de MCV.

Asta ar însemna să arăți că respecți statul de drept, că ții seama de deciziile CJUE, să arăți că nu faci vânătoare de vrăjitoare cu Inspecția Judiciară asupra magistraților – adică să arăți că te interesează aspectele esențiale ale unui stat de drept. Trebuie să arătăm că suntem în stare să apărăm frontiera UE așa cum e nevoie, să nu ne mai treacă printre degete contrabandiștii, să arătăm concret că există foarte puțină corupție la frontieră, că ne-am vindecat de metehne vechi precum contrabanda”, a mai declarat, pentru FANATIK, Ramona Strugariu.