News

Aderarea Republicii Moldova la UE, un drum fără scurtături. Dan Dungaciu: „Chișinăul propune Bruxellesului un model inacceptabil!”

Specialistul în geopolitică Dan Dungaciu consideră că aderarea Moldovei la UE este îngreunată de faptul că țara vecină propune Bruxellesului un model inacceptabil, legat de prezența trupelor ruse pe teritoriul său.
27.06.2022 | 17:30
Aderarea Republicii Moldova la UE un drum fara scurtaturi Dan Dungaciu Chisinaul propune Bruxellesului un model inacceptabil
Aderarea Moldovei la UE, este problematică, iar geopolitologul Dan Dungaciu atrage atenția asupra modelului inacceptabil propus de Chișinău (sursa montaj FANATIK)
ADVERTISEMENT

Profesorul de geopolitică Dan Dungaciu a avertizat că, atât Moldova cât și Ucraina întâmpină probleme în privința accederii în structurile UE, din pricina faptului că prezența trupelor ruse crează perspectivele unui model inacceptabil. „Acesta este statutul de candidat al unui stat care are ține trupe străine pe teritoriul său, altfel spus o țară care nu-și controlează teritoriul în întregime”, a declarat Dungaciu, pentru FANATIK.

Dan Dungaciu: „Candidatura Moldovei, grăbită de războiul din Ucraina, dar modelul prezenței trupelor străine a funcționat doar în cazul Ciprului”

Discuția legată de cererea de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană este amplă. Am dorit să aflăm de la analistul de politică externă Dan Dungaciu ce propune această țară sistemului de valori european și care sunt atuurile sale, în vederea aderării. Problema este, însă, mult mai amplă, iar Dan Dungaciu a menționat, în primul rând, faptul că Moldova și Ucraina nu au primit deocamdată data concretă a începerii negocierilor pentru aderare și nici nu există „scurtături” pe drumul către UE.

ADVERTISEMENT

S-a ivit, însă, oportunitatea conflictului dintre Rusia și Ucraina… „Vorbind în termeni foarte pragmatici, pe care i-a enunțat inclusiv la Chișinău președintele Macron, care a spus că, dacă nu ar fi început războiul din Ucraina, statutul de țară candidată nu s-ar fi pus în discuție nici pentru Moldova, nici pentru Ucraina și nici pentru Georgia, Chișinăul propune UE un model inacceptabil”, ne-a declarat, în exclusivitate, interlocutorul nostru.

Acesta a subliniat că „un astfel de fenomen s-a mai petrecut o singură dată, în situația Ciprului, cazul unic al statului care s-a integrat în UE cu 60% din teritoriu controlat de autoritățile sale statale și 40% necontrolat de autoritățile oficiale. Altfel spus, ca urmare a războiului dintre nouă state NATO, Grecia și Turcia, primul dintre acestea a pierdut aproape jumătate din teritoriu”.

ADVERTISEMENT

Profesorul Dungaciu a explicat că respectivul conflict, dintre Turcia și Grecia, două țări NATO, s-a desfășurat pentru Cipru. Grecia intenționa să dea o lovitură de stat, însă a intervenit Turcia, astfel că regiunea separatistă se află pe teritoriul unui stat NATO, ceea ce nu se întâmplă și cu situația de pe teritoriul Republicii Moldova.

„Sigur, acolo există o majoritate turcă, deci nu vorbim despre un conflict cu niște separatiști care sunt etnicii unui stat aflat în afara Alianței. Mai mult, Ciprul este o țară pe teritoriul căreia activează o serie de bănci britanice și care au făcut un lobby puternic pentru ca respetivul stat să fie integrat în UE”, a comentat Dungaciu.

ADVERTISEMENT

Dosarul integrării, dependent de decizia Kremlinului

Așadar, situația din Cipru a fost a fost extrem de diferită față de cea din Republica Moldova. Profesorul universiar a amintit inclusiv faptul că autoritățile de la Bruxelles au afirmat că nu există posibilitatea ca modelul cipriot să fie repetat: „Prin urmare, ceea ce propun Moldova și Ucraina, în situația în care rușii nu vor fi scoși de pe teren este un model inacceptabil pentru UE, în termeni strategici”.

Specialistul este de părere că problema de fond, „dincolo de cât ar fi de dramatic momentul în care se ciocnesc cupele de șampanie, steagurile flutură și orchestra cântă pe scenă, este clară. Dacă rușii nu pleacă din Ucraina, printr-o rezolvare pe cale militară, ceea ce este tot mai puțin probabil, dosarul integrării Moldovei și al Ucrainei în UE va fi dependent de decizia Kremlinului”.

ADVERTISEMENT

Problema rezolvării conflictelor teritoriale dintre Moldova și Ucraina cu Federația Rusă se va rezolva prin negocieri cu Moscova. Altfel spus, Rusia va avea un drept de veto în privința Moldvei și a Ucrainei.

Bucureștiul, incapabil să-și asume deciziile la nivel european și euro-atlantic

Am fost interesați să aflăm și care este părerea intervievatului nostru, pe marginea unei posibile reacții a autorităților de la București, în privința sprijinirii dosarului de aderare a Republicii Moldova. Acesta a explicat că, pe termen scurt, problema este rezolvată.

„România a salutat și a sprijinit eforturile de integrare ale Moldovei, chiar dacă țara noastră are o problemă de comunicare publică și de asumare politică. Am sentimentul că, pe anumite dosare, indiferent ce ar face România, comunicarea publică este deficitară. Bucureștiul este incapabil să comunice public nici măcar ceea ce face el însuși. Nu mai spun că, din punct de vedere politic, nu suntem în stare să ne asumăm public ceea ce întreprindem la nivel european și euro-atlantic”, a declarat Dungaciu.

Profesorul universitar susține că, pe termen mediu și lung, România nu poate schimba datele din teren, deoarece nu știm cum se va încheia războiul din Ucraina și nici ce se va întâmpla cu formatele de negociere, precum, în cazul Moldovei, celebrul format „5+2”, din care România nu face parte.

De asemenea, intervievatul nostru a opinat că nu putem fi siguri dacă atât Moldova cât și Ucraina vor mai accepta formatul 5+2 și formatele din care Rusia făcea parte, înaintea invaziei militare în Ucraina.

„Nici Bucureștiul și nici Chișinăul nu au cu ce negocia, iar Republica Moldova știe acest lucru. Însă, Chișinăul a beneficiat de o situație extraordinară. Așa cum se spune în popor, berzei chioare îi face Dumnezeu, cuib. Sigur, nu putem neglija avantajul politic al Republicii Moldova de a avea la guvernare un partid pro-european și o președintă agreată și agreabilă. Acesta a fost un avantaj, deoarece Chișinăul a avut prin cine să fructifice avantajul geopolitic”, a punctat Dan Dungaciu.

Emmanuel Macron Maia Sandu
Maia Sandu, alături de președintele Franței, Emmanuel Macron (sursa hepta.ro)

Maia Sandu a compensat neutralitatea cu un joc de PR și cu imaginea pozitivă

Interlocutorul nostru a amintit și faptul că Ucraina a protestat în mai multe rânduri în privința poziționărilor neutre ale Republicii Moldova față de conflictul militar. „Dar, în pofida neutralității Moldovei, Maia Sandu a reușit să compenseze printr-un joc de PR și printr-o imagine bună. În alte condiții, aceste deficiențe n-ar fi fost trecute cu vederea atât de repede. Și nu cred că România ar fi avut atâta putere, încât, dacă lucrurile mergeau prost, să le corecteze”, a subliniat specialistul în geopolitică.

Dan Dungaciu a remarcat inclusiv tactica diplomatică meritorie, a vecinilor moldoveni: „Nu demult, Moldova a jucat foarte bine cartea diplomatică. A simțit că Germania și-a pierdut foarte mult din elanul european și a trecut, rapid, în brațele Franței. Cu o disponibilitate aproape sovietică, Republica Moldova a reușit să-și schimbe, într-un fel, stăpânul și să susțină toate pozițiile președintelui Macron, în ceea ce privește Proiectul Europa 40, care urmează să înlocuiască integrarea europeană și care reprezintă un fel de OSCE, dar fără SUA și Canada. Republica Moldova a simțit imediat acest lucru și l-a îmbrățișat pe Emmanuel Macron, care a replicat în același mod, chiar spre enervarea Ucrainei”.

Profesorul de politică externă a amintit și faptul că Franța s-a folosit, de asemenea, de moment, pentru a-și crește influența în regiunea Mării Negre, pe care o neglijase inexplicabil în ultimii 30 de ani.

„Poți scoate fata din Texas, dar mai greu scoți Texasul din fată”

„Important este felul în care Republica Moldova știe să lucreze foarte bine în această manieră, pentru că moștenirea URSS-ului este perfectă. Există o glumă, care spune că poți să scoți fata din Texas, dar mai greu scoți Texasul din fată… Această activitate de te deplasa pe sub pielea cuiva este o trăsătură eficientă”, a explicat Dungaciu.

Așadar, expertul în geopolică consideră că nu a fost vorba doar despre influența României în promovarea intereselor europene ale țării vecine, cât și despre abilitatea Republicii Moldova, care a reușit inclusiv prin imaginea și prin mesajele Maiei Sandu, să cucerească simpatia inclusiv din partea statelor puternice, mai ales a Franței, așa cum, înainte beneficia de simpatia și de sprijinul Germaniei.

Curtea Supremă de Justiție a SUA
Curtea Supremă de Jutiție a SUA, un „actor” surpriză în „filmul” intereselor americane în zona europeană de conflict (sursa hepta.ro)

Lovitură primită de la… Curtea Supremă de Justiție din SUA

Dar, Dan Dungaciu a subliniat și un aspect mai puțin cunoscut. În opinia sa, cea mai mare lovitură pentru Moldova și pentru Ucraina a fost dată recent de Curtea Supremă de Justiție din SUA, care a anulat plasarea interdicției avortului la nivel federal.

Lucrurile sunt mai simple decât par, la prima vedere: „Mai exact, Curtea a eliminat dreptul constituțional la avort și a legalizat avortul la nivel național. Pe fond, Curtea a explicat că ea nu mai poate lua o asemenea decizie, pentru că ar însemna să-și piardă neutralitatea”.

„În tensiunea uluitoare care deja există în SUA, din acest punct de vedere nu discutăm despre analize naționale. Atfel, orice eveniment devine un pretext de a exhiba propria agendă politică. Asta înseamnă că, dacă cineva își mai face vreo iluzie că politica externă, situația și războiul din Ucraina vor mai conta în vreun fel în bătălia fioroasă din 8 noiembrie, când vor avea loc alegerile în SUA, atunci acel om este un naiv”, a continuat profesorul universitar.

Joe Biden
Președintele Joe Biden și-ar putea reconsidera atitudinea în conflictul din Ucraina (sursa hepta.ro)

Joe Biden ar putea părăsi Ucraina, după modelul Afghanistanului

Raționamentul lui Dan Dungaciu este simplu: „Curtea Supremă de Justiție din SUA a scos aproape complet din dezbaterea publică războiul din Ucraina. Practic, la nivel public nu mai există aproape niciun interes față de această chestiune și tare mă îndoiesc că Administrația Biden va depune prea mult efort în această privință, din moment ce interesul public este aproape zero, iar miza geostrategică este incomparabil mai mică decât aceea a alegerilor din SUA”.

Așadar, prin ricoșeu, Curtea Supremă de Justiție din SUA a dat o lovitură Ucrainei și implicit Moldovei, permițând ca, prin potențiala lipsă de interes a SUA, Federația Rusă să rămână pe teren și să negocieze pacea. Acesta este marele risc, care ne readuce la prima parte a discuției noastre. Dacă Rusia rămâne pe teren și negociază pacea, Vladimir Putin nu va „părăsi” Republica Moldova și din Ucraina. Prin urmare, decizia de integrare europeană a Chișinului și a Kievului stă pe biroul Kremlinului.

„Teama mea este că, în condițiile în care SUA închide dosarul Ucrainei, americanii vor pleca din regiune, așa cum au făcut-o și în cazul  Afghanistanului. În aceste condiții, altcineva va trebui să umple golul, iar Rusia nu va părăsi nici Crimeea și nici Insula Șerpilor”, crede specialistul în politică externă.

Acordarea statutului de candidat, cel mai prețios cadou făcut de Bruxelles

Mai mult, Dan Dungaciu a opinat că, „la nivelul Bruxellesului s-a ridicat atât de mult ștacheta, oferindu-se cel mai mare cadou posibil unui stat aflat la granița UE și care are anumite aspirații, anume statutul de candidat. Mai mult decât atât, din punct de vedere politic, nu poate fi oferit mai mult, pentru că integrarea este un proces tehnic, care durează 10 ani”.

Ca o paranteză istorică, profesorul universitar a arătat că, după câștigarea Celui de-Al Doilea Război Mondial, Winston Churchill a pierdut puterea, în Regatul Unit, iar exemplul ar putea funcționa și în zilele noastre, în Ucraina:

„Același lucru s-ar putea întâmpa și cu Zelenski. Să ne gândim și că doamna Maia Sandu nu se „simte” atât de bine, precum vedem noi la televizor. Dacă, atât în Moldova, cât și în Ucraina aceste guvernări pro-europene vor cădea, iar ulterior forțele pro-est sau cele care nu sunt pro-UE vor ajunge la guvernare, oare ce va mai oferi Uniunea Europeană viitoarelor forțe pro-europene, care să vină la putere împotriva forțelor pro-est, din moment ce le-a oferit deja acestor state statutul de candidat?”.

Ion Ceban
Ion Ceban, principalul adversar politic al Maiei Sandu (sursa hepta.ro)

Ion Ceban, principalul pion pro-estic din Moldova

Moscova nu a renunțat să joace cartea Chișinăului, dovadă și ultimele declarații ale Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, într-un interviu acordat agenției TASS. Acesta precizase că aderarea Moldovei la UE ar putea fi pusă în practică odată cu o nouă unire cu România. Totuși, Dan Dungaciu a ținut să spulbere acest mit.

„În Moldova, în acest moment, candidatul pro-est este primarul Chișinăului, Ion Ceban. În luna martie, când am făcut ultimul sondaj în Republica Moldova, dânsul se afla deasupra partidului de guvernământ. Trebuie spus că, pentru că etnicii ruși sunt prea puțini, Moscova joacă în Republica Moldova pe mâna pro-moldoveniștilor”, a spus intervievatul nostru.

Acesta a punctat clar: „De altfel, nici Maia Sandu nu este o pro-unionistă, ci o pro-moldoveană. Ea nu dorește o apropiere mai mare de România, decât una de tip formal și financiar, cu scopul unei victorii care să transforme țara noastră doar într-un partener printre ceilalți parteneri ai Republicii Moldova”.

„Chișinăul nu aduce un plus UE, nici în termeni de securitate, nici de piață”

Dar, potrivit lui Dungaciu, problema Republicii Moldova nu era neapărat obținerea statutului de candidată, ci „capacitatea de a menține la putere, cel puțin un deceniu, forțe care măcar în mod formal sunt pro-europene. Aceasta este o chestiune interesantă, pentru că principalul partid al țării este, practic, unic. Asta presupune mai ales faptul că el încasează orice se întmplă rău, la nivel național… Iar, pe termen scurt, situația economică va fi mult mai complicată decât înaintea războiului”.

Comentatorul politic ne-a declarat că, la nivelul conducerii țării vecine va apărea o erodare, indiferent pe cine va avea alături Maia Sandu, pe eșicherul politic. Va trebui să apară o construcție alternativă, nu împotriva președintei, ci alături de aceasta, în așa fel încât cineva să fie pregătit să preia respecivul elan european.

Pericolul este că „dacă formațiunile pro-ruse vor ajunge la putere, relația Chișinău-Bruxelles va fi blocată, în sensul în care mingea se află acum strict în terenul Moldovei. Până acum, Chișinăul a argumentat că reformele nu pot fi duse până la capăt din vina respectivelor forțe pro-ruse”.

„Moldova nu aduce nimic în plus Uniunii Europene, nici în termeni de securitate și nici de piață. La nivelul bugetului UE, Moldova nici măcar nu contează. Dar, până în momentul în care Chișinăul va primii subvențiile, se va pune problema securității”, a concluzionat Dan Dungaciu.

ADVERTISEMENT