Decedat la vârsta de 65 de ani, Helmut Duckadam a fost în centrul unei povești fabuloase din cauza accidentării care i-a pus capăt carierei. În anii comunismului a circulat o variantă că ar fi fost împușcat în mână de fiul dictatorului la o partidă de vânătoare.
Legenda spunea că Nicu Ceaușescu era invidios pe legendarul portar al Stelei că ar fi primit cadou din partea Regelui Juan Carlos al Spaniei un automobil marca Mercedes după ce a câștigat Cupa Campionilor Europeni în 1986 și l-a împușcat în braț la o partidă de vânătoare.
Însă, chiar marele Helmut Duckadam a negat faptul că această întâmplare ar fi avut loc. Pasionat de vânătoare, el a povestit că apropiații săi au spus de la început ce s-a întâmplat cu adevărat, dar nu au fost crezuți mult timp.
”Nu l-am cunoscut personal pe Nicu Ceaușescu, dar lumea nu mă credea. Înainte de Revoluție, un cumnat povestise realitatea unor cunoștinţe și, după vreo 20 de minute, i-au zis amicii: ‘OK, bine, povestea e drăguță, dar zi-ne pe bune, câte alice a încasat?’”, a declarat Duckadam, pentru gsp.ro.
Adevărul despre accidentarea care i-a pus capăt carierei este mult mai simplu. În vara anului 1986, la două luni după ce a câștigat Cupa Campionilor Europeni, Helmut Duckadam a alunecat pe iarbă la un picnic și a căzut pe mâna dreaptă care i s-a învinețit pe loc.
Mai departe, povestea a fost spusă în urmă cu 12 ani de doctorul Vasile Cândea, fostul șef al Secției de Chirurgie Cardiovasculară de la Spitalul Militar Central, cel care s-a ocupat de îngrijirea lui Helmut Duckadam după acest accident.
”Eram în concediu, acasă, la Viișoara, lângă Alexandria, când m-a sunat chiar ministrul apărării, Vasile Milea, să-mi spună că trebuie să plec urgent spre București, fiindcă portarul Stelei trece printr-o stare critică și e nevoie de operație.
De la Arad, Duckadam a fost adus în Capitală cu un avion militar, trimis special să-l transporte în București. Helmut avea un anevrism axilar, în zona de la subrațul drept. Trebuia tăiată și înlăturată secțiunea afectată din artera care pleacă de la aortă, trece pe sub gât și apoi coboară pe braț.
Dacă nu ajungea la timp, să oprim și să scoatem cheagul, se punea problema amputării mâinii! Mi-am dat seama că nu dispuneam de o proteză arterială obișnuită, așa că eram obligați să inovăm. De aceea, pentru a reface fluxul sangvin, am reconstruit traiectul arterei axilare din pereții anevrismului.
Apoi, spre a proteja zona respectivă, am folosit o bucată sintetică de mărimea aortei, adică diametru de vreo patru centimetri, am întins-o, am înmanșonat-o și am cusut-o, pur și simplu, cojocărește!
E drept, am trecut prin momente critice când am refăcut peretele anevrismului, fiindcă risca să plesnească. Până la urmă, metoda a funcționat. Helmut a fost ocrotit însă de Dumnezeu, dar, dacă eram noi proști, degeaba îl proteja Cel de Sus!”, spunea Cândea, pentru gsp.ro.
”În anii ’80, chirurgia cardiovasculară în România avea o rată de mortalitate foarte mare. Nu existau tehnologiile de azi. Duckadam a fost însă un caz fericit! Dar toată procedura a fost chiar de mare finețe!
Duckadam a rămas cu brațul întreg, ba a mai apucat să și joace un pic după asta, chiar dacă a făcut-o pe proprie răspundere, pentru că pericolul unei recidive era foarte mare. Adevărul e însă că putea să ajungă precum Neșu! A fost ca o situație de război!
Pentru ca lumea să înțeleagă, poate ar trebui spus că problemele lui Duckadam se datorează și faptului că suferă de sindromul Marfan! E o boală care dă complicații cardiovasculare”, mai afirma medicul Vasile Cândea, în 2012.