Adevărul despre anularea impozitului pe cifra de afaceri a multinaționalelor. Cum se aplică, de fapt

Decizia Guvernului Bolojan de a elimina impozitul pe cifra de afaceri pentru companiile cu venituri de peste 50 de milioane de euro a stârnit reacții puternice în spațiul public. Internetul se împarte în două categorii: persoane care susțin măsura, fiind de părere că aceasta va încuraja investițiile private și va elimina o povară pentru firmele românești. Alții, inclusiv politicieni cunoscuți și foști miniștri, susțin că această hotărâre este o favoare pentru corporații, însă cei care vor plăti sunt tot cetățenii.

BREAKING: Sfârșitul taxei care lovea greșit companiile românești

Impozitul minim pe cifra de afaceri (IMCA) nu era aplicat doar multinaționalelor, ci tuturor companiilor cu venituri anuale de peste 50 de milioane de euro. Regula era simplă: dacă impozitul pe profit plătit era mai mic de 1% din cifra de afaceri, compania trebuia să achite diferența, a explicat într-o postare pe Facebook, directorul companiei Ead, Orlando Nicoară.

Acesta a dat și exemplul unei firme cu o cifră de afaceri de 50 de milioane de euro și un impozit pe profit de doar 200.000 de euro. Aceasta era obligată să plătească 500.000 de euro, adică 1% din cifra de afaceri. Formula a fost gândită pentru a viza companiile mari care declarau profituri mici, însă a ajuns să lovească și firme românești cu activitate reală și costuri mari.

Multinaționalele vor plăti altfel, nu mai puțin. Explicația tehnică

În acest context, Orlando Nicoară explică faptul că noua măsură luată de Guvernul Bolojan este mult mai bună, fiind o „relaxare fiscală” pentru multinaționale, ci o schimbare în bine a modului în care acestea sunt taxate. Noua măsură nu înseamnă o relaxare fiscală pentru multinaționale, ci o schimbare a modului în care acestea sunt taxate.

Digi24.ro

Deputații ruși cer femeilor singure să se culce cu bărbații care revin de pe front și să renunțe la fertilizarea in vitro

„Noua măsură propusă e mult mai bună pentru că blochează două dintre modalitățile prin care se „exporta” profitul: consultanța și plata unor fee-uri pentru folosirea brandului/proprietate intelectuală. Și se aplică doar “multinaționalelor”, fără a mai afecta companiile “românești. Separat, pare că au renunțat la eliminarea eșalonării simplificate a taxelor. De salutat acest lucru”, a mai scris Nicoară.

Digisport.ro

Au băgat divorț și acum își spală rufele în public: "Vezi-ți de viața ta de femeie materialistă!"

Cum dispare povara fiscală pentru antreprenorii locali

De-a lungul timpului, impozitul pe cifra de afaceri a fost criticat dur de mediul de afaceri, fiindcă nu ținea cont de profitul real al companiilor. Mai exact, multe firme mari, cu investiții uriașe și costuri ridicate, au fost obligate să plătească sume suplimentare, chiar dacă activitatea lor era transparentă și legală. Ei bine, eliminarea IMCA este pur și simplu o gură de oxigen pentru aceste firme. Acestea vor reveni la sistemul de impozitare pe profit, fără ca statul să le impună un anumit prag de plată, indiferent de rezultatele financiare.

De ce companiile românești câștigă cu adevărat din această schimbare

Orlando Nicoară a mai explicat pe Facebook că măsura criticată de antreprenori a fost o „tăiere cu bardă” care a lovit dur companiile românești. Acum, că statul a decis eliminarea taxei, firmele cu capital românesc vor putea concura mult mai corect pe piață, fără a fi penalizate atunci când înregistrează investiții mari și profituri mici pe termen scurt.

Noua armă împotriva exportului de profit. Consultanța și brandurile în vizor

Potrivit ministrului de finanțe, Alexandru Nazare, în locul impozitului pe cifra de afaceri, statul a introdus un mecanism prin care controlează mult mai strict plățile făcute de multinaționale către firmele din grup, pentru servicii de consultanță sau utilizarea brandurilor.

Aceste plăți erau folosite frecvent pentru a reduce artificial profitul impozabil din România. Potrivit oficialului, noul sistem „tratează exact punctele sensibile” și se aplică strict companiilor multinaționale. Scopul este de a păstra investițiile în România, evitând ca profiturile să fie transferate peste graniță.

„Una dintre cele mai importante măsuri din acest pachet este eliminarea impozitului pe cifra de afaceri a companiilor de peste 50 de milioane de euro, care nu discrimina între companiile străine și cele românești. Noul sistem de impozitare pe care l-am propus tratează punctual acele cheltuieli ale companiilor multinaționale care sunt sensibile (cheltuieli de management, de consultanță, de proprietate intelectuală) și atrage atenția asupra acestor cheltuieli tocmai pentru a trata exact acele puncte sensibile, pentru că ne dorim investiții din partea acestor companii. Aceste investiții, din momentul implementării acestui impozit pe cifra de afaceri, au scăzut. Suntem conștienți că investițiile private sunt cheia succesului, mai ales în acest an, fie că sunt fonduri private, din PNRR”, a declarat Alexandru Nazare, după ședința Guvernului de vineri, 29 august 2025.

Critici dure din partea opoziției

Noua măsură luată de Guvernul Bolojan a aprins iar spiritele în coaliția de guvernare, mai ales că social-democrații nu sunt deloc de acord cu ea. Fostul ministru al finanțelor, Adrian Câciu, consideră că prin această decizie, Executivul scutește bogații și taxează săracii. Social-democratul a subliniat că eliminarea impozitului pe cifra de afaceri înseamnă pierderi de peste 3,7 miliarde de lei la buget, bani care ar fi fost colectați sigur.

Câciu a atras atenția că, în timp ce acest impozit dispare, cetățenii obișnuiți sunt împovărați cu taxe suplimentare, precum CASS de 10% pe veniturile mamelor sau pe pensii. PSD a anunțat că va depune amendamente pentru menținerea impozitului pe cifra de afaceri și pentru scutirea mamelor de la plata contribuției la sănătate.

„Când abordezi fiscal problemele României trebuie să nu uiți niciodată că, dacă tot spui că nu ai bani și taxezi săracii (CASS, TVA), nu poți să reduci sau să anulezi taxele pe bogați. Este total injust să elimini impozitul pe cifra de afaceri la multinaționale (era 1% din Cifra de Afaceri – un nimic, având în vedere că au afaceri de 250 miliarde euro anual) dar să pui CASS de 10% pe veniturile mamelor sau pe pensiile oamenilor. Am spus acest lucru în coaliție, am cerut ministrului Nazare să renunțe la idee, dar mi-a fost clar că deja se înțeleseseră cu multinaționalele (bogații, cum îi numesc eu)”, a scris Adrian Câciu pe Facebook.