Adevărul despre informările serviciilor către președintele României. Ce se întâmplă la Cotroceni: „Are două variante”

Cristian Diaconescu, candidat la alegerile prezidențiale, a vorbit, la emisiunea TATULICI LA FANAT1K, relația dintre președintele României și serviciile secrete. „Are două variante. Prima: să acționeze. A doua: să se facă că nu a văzut”, a spus Diaconescu.

„Zilnic, și uneori de două ori, de trei ori pe zi, primește astfel de informări”

Mihai Diaconescu, fost ministru de Externe și candidat la președinția României, a explicat, la emisiunea TATULICI LA FANAT1K, ce relații există între președintele României și serviciile secrete. În primul rând, față în față cu Mihai Tatulici, Diaconescu a spus ce face un șef de stat, un președinte, la care vine în prima zi șeful serviciilor secrete și-i aduce raportul de informare.

„Zilnic, și uneori de două ori, de trei ori pe zi, primește astfel de informări. Care privesc situația riscuri și amenințări, vulnerabilități interne – corupția de exemplu – corupția prezumtivă, situația externă, ce se întâmplă la frontiere, care sunt dezvoltările, etc. Are două variante. Prima: să acționeze. A doua: să se facă că nu a văzut. Pentru că dumneavoastră, opinia publică, nu veți ști că el a văzut și că este alertat, conform competențelor constituționale, în legătură cu acest dosar și cu aceste subiecte”, a spus Diaconescu.

„Își creează scenariul că pare că a contat ce-ai spus”

Asumarea, a continuat fostul ministru de Externe, înseamnă dialog și înțelegerea modului cum funcționează instituțiile din subordinea președintelui, care sunt instituții puternice

Digi24.ro

Următorul hegemon al Europei: Care sunt riscurile reînarmării Germaniei și de ce soluția „cătușelor de aur” ar putea salva continentul

„Și atunci alegi, poți să omiți și în expresia publică a responsabilității prezidențiale să arăți ce dorești să arăți sau să-ți asumi. Asumarea presupune dialog politic, înțelegerea într-o formă sau alta a funcționării instituțiilor din subordine, și nu sunt simple deloc, sunt instituții de castă. De la cele de ordine publică și siguranță națională până la cele de justiție. Acolo, între ei, poți să fii, și poți să-ți imaginezi că ai un anumit tip de autoritate, își creează scenariu de așa manieră încât chiar dacă nu te pricepi să pară că a contat ce ai spus”, a declarat Cristian Diaconescu.

Digisport.ro

N-a glumit! Trump a semnat documentele și a oprit "robinetul". Impactul a fost imediat

„Am dat scutul către Ucraina, scade-mi-l din deficitul bugetar”

„Dar dacă și te pricepi și chiar vrei să conteze ceea ce decizi du-te, uite, în Consiliul Suprem al Magistraturii, prezidează ședința, că așa spune legea ca președinte, și decide împreună cu ei”, a adăugat el. „Pe ce?”, a întrebat Mihai Tatulici. Diaconescu a răspuns că pe relația între ceea ce instituțiile de forță furnizează ca probatorii justiției, dar acele probatorii trebuie să „rămână la ușă, înăuntru, justiția își face treaba, nu se interferează, nu rămâne ușa deschisă, din multe puncte vedere”.

O altă abordare a președintelui ar trebui să fie legată de sistemul de rachete Patriot pe care România l-a donat recent Ucrainei. „Du-te în zonele euroatlantice și spune la masa dialogului faptul că în acest moment la frontieră, eu vă apăr pe voi la vest de Viena. Eu vă apăr, așa arată. Care-i raportul cost-beneficii? Am dat scutul antirachetă în Ucraina. Perfect, este o decizie impecabilă. Scade-mi-l din deficitul bugetar, am dat 1,02 miliarde pe el. E logic, nu?”.

Generalul SRI și președintele

Mihai Tatulici a revenit la scena în care un general de la SRI îi aduce președintelui mapa cu informațiile zilnice. Ce face președintele. „Ce face generalul după ce întâlnirea se termină?”, a întrebat realizatorul.

„Ce face generalul depinde foarte mult de ce face președintele. Dacă președintele spune ‘mulțumesc, este în regulă. Dacă președintele spune luați loc, vă rog, haideți să vedem ce ar trebui făcut în legătură cu acest dosar, nu mai e în regulă”, a răspuns Diaconescu.

„Dar ce se strică? Stomacul generalului?”, a replicat Tatulici. „Există un anumit tip de ierahie decizională, îți asumi, trebuie să fie clar până la capăt. Am dialog politic, am dialog cu alte instituții, nu contează. Nu-ți asumi, lași o altă instituție, indiferent care ar fi ea, cu general sau fără general, să-și asume în numele tău pentru că anumite procese merg și fără președinte”, a precizat fostul diplomat.

„Trebuie consultat și sprijinit, ca orice om care are un anume deficit”

În cazul în care președintele nu-și asumă, gestionează alții problema, a spus Diaconescu. În legătură cu ce face generalul, el a explicat: „Își informează superiorul că în acest moment ne revine nouă această îndatorire. Adică că președintele este evaziv, că președintele încearcă să evite. Și atunci trebuie consultat și sprijinit, ca orice om care are un anume deficit, ca să nu spun handicap”.

„Nu văd cum l-ar trata SRI-ul pe președinte ca să-l facă mai curajos și mai competent”, a comentat Tatulici. „Îl ajută în ceea ce privește complinirea procesului de decizional, poate să-l ajute de bună credință”, a spus Diaconescu.

„Dar dacă generalul ăla știe că există niște documente despre președinte?”, a insistat Tatulici. „Nu se gestionează așa relația. Mai ales pe temele cu care este confruntat șeful statului, cam nimeni nu este prea interesat să se amestece dar unele aspect decurg de la sine. De exemplu, dacă președintele nu-și asumă politica externă. Automat, ministrul Justiției își asumă ceva ce președintele ar trebui să facă. Viața merge înainte, nu ai cum să rămâi fixat în dubiile , dilemele sau insuficiența profesională a unui șef de instituție”, a spus Diaconescu.

Rusia, Ucraina, dronele

Mihai Tatulici a subliniat că cel care ajunge președinte trebuie să aibă un anumit nivel de inteligență profesională care „pleacă dintr-o expertiză anterioară”, puțină diplomație, puțină politică externă, raporturi istorice dintre vecini în această zonă a Europei de Est, o anumită viziune privind dezvoltarea țării pe care o conduce, toate acestea nu e asa accesibil

„Mai ales, se întâmplă ceva în situația politicii externe. În acest moment avem două crize, în Ucraina și în Orientul Mijlociu, decizia este foarte rapidă și de multe ori ireversibilă. În acest moment, cum consideri, din punctul de vedere al tuturor argumentelor de politică externă, căderea unei drone pe teritoriul României? Un atac împotriva NATO? Sau, un anume tip de ponderare a responsabilității, protecția civilă necesară, dar din punct de vedere politic un anume tip de atitudine.

Unu, trebuie s-o explici, public nu explică nimeni ce se întâmplă. Doi, ca președinte, privești spre vulnerabilitățile pe care ți le creează o astfel de situație, sigur, nu discutăm despre o eventuală decizie a NATO, dar e posibil să nu am cele trei legi prin ncare să permit Ministerului Apărării să tragă după drone, în afara poligoanelor. Știți că în România nu poți să tragi cu muniție de război decât în poligoane”, a spus Cristian Diaconescu.

„E drept ca în ziua respectivă când s-a întâmplat incidentul, președintele să aibă o alertă, în legătură cu Parlamentul, partidele politice, și să spună: oameni buni, am chemat pe ministrul Apărării sau m-am întâlnit cu generalii din MApN care mi-au spus, avem o problemă. Care? Noi nu putem trage cu muniție de război în afara poligoanelor că n-avem cadru legal”, a adăugat el.

Tranziția verde cu viteza căruței

Totodată, fostul șef al diplomației române a vorbit și de tranziția verde, context în care a subliniat că în România viteza pe calea ferată este extrem de scăzută, „mergi cu 20 la oră, cu 30 la oră”.

„Tranziția verde presupunea alocarea unor resurse, și nu sunt puține, tocmai în ceea ce privește infrastructura, alta decât cea rutieră. La ce-mi folosește calea ferată? Păi, dacă în caz de doamne-ferește, că aici suntem, cu ce mișc vehicule blindate și alte muniții, cu ce le mișc, că dacă-mi bombardează două poduri nu mai am ce să mai fac”, a întrebat Cristian Diaconescu.