Adevărul despre plafonarea prețurilor la carburanți. O măsură inutilă la pompă, dar salvatoare? „Suntem în situația unei familii care riscă să-și piardă casa”

Guvernul Bolojan a adoptat, joi, mult așteptata ordonanță privind prețurile la carburanți cu o modificare importantă. Mai exact, dacă inițial Executivul voia să limiteze la jumătate față de media anului trecut adaosul comercial practicat, în noua versiune această limită a fost stabilită la valoarea medie a adaosului comercial practicat în anul 2025 de către fiecare operator economic. Specialiștii spun însă că măsura va avea un efect neglijabil asupra prețurilor la pompă, însă economiștii atrag atenția că România nu-și permite măsuri care să pună în pericol reducerea deficitului bugetar.

OUG pentru carburanți, o măsură inutilă economic, dar utilă politic

Expertul în energie, Dumitru Chisăliță susține că intervenția Guvernului pe piața carburanților este o măsură inutilă din punct de vedere economic, dar utilă politic, pentru că transmite populației că autoritățile fac ceva pentru a limita creșterile prețurilor la pompă la benzină și motorină. Concret, Executivul a ales să plafoneze adaosul comercial la nivelul maxim din anul 2025, însă din creșterea prețurilor de 30% din 2026, doar 2-4% reprezintă variația adaosului. Cea mai mare parte, 22%, vine din creșterea costurilor – adică creșterea prețurilor pe piețele internaționale.

În aceste situații, dacă prețurile la energie vor crește în continuare pe piețele internaționale atunci ele vor crește în continuare și la benzinăriile din România, în condițiile în care ordonanța Guvernului plafonează adaosul comercial. „Nu este o măsură economică reală. Este un gest politic ambalat în limbaj tehnic, conceput nu pentru a schimba piața, ci pentru a calma percepția publică. Guvernul evită deliberat măsurile care ar avea efecte reale: plafonarea prețurilor, care ar duce la risc de penurie; subvențiile, care ar duce la cost bugetar masiv sau reducerea taxelor, care ar duce la pierderi fiscale.

În locul acestora, alege varianta confortabilă, o intervenție vagă, greu de măsurat, ușor de justificat. Rezultatul. Nu scade prețul. Nu schimbă mecanismele pieței. Nu generează costuri politice Este, practic, politică fără consecințe”, se arată într-un comunicat al Asociației Energia Inteligentă (AEI).

Digi24.ro

Fractură în baza de susținători MAGA. Figuri cheie din ambele tabere ale mișcării îl critică pe Donald Trump

Dumitru Chisăliță, președintele AEI, este de părere că acțiunea Guvernului va avea un efect marginal asupra prețului plătit de români pe carburanți, de 0,2 lei în scenariile optimiste. Acesta a declarat pentru FANATIK că deși avea opțiuni mult mai eficiente de a interveni asupra prețului, opțiuni care să nu afecteze bugetul de stat, Guvernul a preferat această variantă care îi permite să încaseze un milion de euro pe zi în plus.

Digisport.ro

Răzvan Lucescu a luat decizia, imediat după înmormântarea lui Mircea Lucescu

Bugetul câștigă un milion de euro pe zi în plus

„Guvernul nu vrea să intervină pe prețul de la carburanți. Propunerea noastră, de neutralitate fiscală, scădea cu un leu prețul la motorină și benzină și nu afecta bugetul de stat. Altfel, restul sunt povești pentru cetățeni. De ce au ales treaba asta, e doar un joc de glezne, le dăm 5 bani, marea reducere, am creat un mecanism pe care nu ai cum să-l controlezi, deci nu ai cum să dai vina pe cineva pentru că nu ai ce să controlezi pe bune. Nu îi interesează de fapt, ăsta e singurul element concret. E mai degrabă un joc de imagine.

Între timp se bucură de niște bănuți care vin fără efort, un milion de euro pe zi, doar din surplusul de preț. E clar că îi avantajează că nu trebuie să-și bată capul pentru altă construcție, situația actuală le permite să încaseze bani fără eforturi. Sunt bani care sigur vin”, a declarat Dumitru Chisăliță, pentru FANATIK.

Propunerile AIE, publicate în urmă cu câteva săptămâni, au în spate o cu totul altă filosofie de intervenție. Spre exemplu, în loc să încerce să scadă prețul la pompă pentru toți șoferii (inclusiv pentru cei cu mașini de lux și venituri mari), statul ar trebui să ajute strict sectoarele unde motorina dictează prețurile de bază: compensare țintită pentru transportatori, agricultură și distribuția de alimente și vouchere direct pentru populația vulnerabilă. La fel, sunt propuse măsuri de reducere inteligentă a consumului, precum mutarea mărfii pe calea ferată, electrificarea transportului urban sau digitalizare și eco-driving pentru firme.

Aceste măsuri însă presupun o capacitate administrativă a statului român care pur și simplu nu există. Executivul, de exemplu, nu poate aplica compensarea țintită doar pentru transportatori și agricultori fără sisteme informatice interconectate (ANAF, Ministerul Transporturilor, APIA) și capacitate masivă de control antifraudă (pentru a se asigura că motorina subvenționată pentru tractoare nu ajunge în mașinile personale). În plus, multe alte măsuri necesită timp, precum electrificarea transportului public, timp pe care România nu-l are acum.

Economiști: România nu are bani de subvenții

Trebuie subliniat că, în contextul în care prețurile la petrol pe piețele internaționale nu au atins încă cote record, fiind încă la valori sub cele din 2022, ordonanța Guvernului nu se aplică decât până la data de 30 iunie, adică doar pe următoarele trei luni. Altfel spus, efectele nu sunt încă la un nivel ridicat care să necesite o intervenție mult mai serioasă, iar așteptarea este ca situația internațională să-și revină într-un interval de timp rezonabil (joi, președintele Nicușor Dan a vorbit de o perioadă de câteva săptămâni).

În aceste condiții economiștii sunt de părere că Executivul nu ar trebui să se abată de la scopul asumat de reducere a deficitului bugetar. Ionuț Dumitru, care este și consilier onorific al premierului Ilie Bolojan, subliniază că pentru o intervenție semnificativă în piață Guvernul trebuie să se împrumute, adică să-și majoreze deficitul de 6,2% asumat în bugetul pe acest an. În condițiile în care criza din Iran a avut un impact direct asupra dobânzilor la care se împrumută România, care au înregistrat creșteri de aproape 100 de puncte în ultima lună, a reveni la o politică cu deficite bugetare ridicate este considerată a fi extrem de riscantă în acest punct.

„Ceea ce poate să facă statul în momentul de față, apropo de prețul la benzină și motorină, este să utilizeze veniturile suplimentare din TVA din prețul mai mare la pompă, pentru a compensa o parte din creșterile pe care le vedem. Sunt niște venituri generate de un context excepțional și e normal ca statul să întoarcă acești bani către consumatori.

Dar, mai mult decât atât, dacă statul ar interveni cu resurse mai mari, din altă parte din buget, ar însemna o creștere a deficitului bugetar. Iar deficitul bugetar este deja extrem de mare în continuare, am avut peste 9% din PIB, și cu măsuri grele s-a reușit o reducere în acești ani, dar avem un angajament ferm să ajungem cu deficitul la 3% în 2031.

De ce nu putem acum să schimbăm direcția și ar fi extrem, extrem de periculos? Pentru că și piețele financiare sunt foarte volatile. Asta e important pentru noi pentru că noi trebuie să ne finanțăm în continuare aceste deficite, adică cineva trebuie să ne dea în continuare bani. Să spunem acum că avem nevoie și de mai mulți bani și să schimbăm direcția ar fi o greșeală fatală”, a declarat acesta, pentru FANATIK.

În opinia sa România se împrumută deja la dobânzi uriașe, care au sărit din nou de 7%, iar o politică care ar majora deficitul bugetar riscă să majoreze și mai mult aceste dobânzi. Practic, România trebuie să-și pună problema cine și la ce costuri ne va împrumuta pentru a subvenționa prețurile la carburanți.

„Și cu bugetul acesta aprobat, cu un deficit de 6,2% din PIB, este extrem de dificil să finanțezi un deficit foarte mare, mai ales într-un context de cu piețe volatile. Să venim acum să spunem că vrem un deficit și mai mare că facem o intervenție pe piața combustibililor, banii ăia trebuie împrumutați, de la cine o vom face și la ce costuri? De unde să ne împrumutăm la 7, 8, 9% dobânzi? Statul român astăzi, la deficit de 6% cheltuie mult mai mult decât încasează. Lucrul acesta îl face de ani de zile. În 2024 am avut 9%, adică la fiecare 100 de lei încasați cheltuiam 130 lei. Crede cineva că putem continua așa la nesfârșit?

Dacă crești deficitul acum o faci pe bani împrumutați. Și astăzi ne împrumutăm la costuri enorme, să o facem și mai mult. Asta dacă o să ne împrumute cineva. Pe piețele financiare vedem că acest lucru devine complicat. MFP a refuzat câteva licitații la rând pentru că erau costurile foarte mari. Nu ne putem juca cu asta”, a mai declarat economistul Ionuț Dumitru, pentru FANATIK.

Așa cum FANATIK a scris recent, printr-o sincronizare extrem de norocoasă, Ministerul Finanțelor a reușit să atragă 4,7 miliarde de euro de pe piețele internaționale pe 25 februarie 2026, cu doar 3 zile înainte de escaladarea severă a conflictului. România a reușit să blocheze dobânzi relativ favorabile pentru acel moment: 4,63% pentru împrumuturile pe 7 ani (în euro) și 5,75% pentru cele pe 10 ani (în dolari). Această mișcare a acoperit aproape jumătate din necesarul de finanțare externă estimat pentru anul 2026, fix înainte ca piețele să fie cuprinse de panică.

Odată cu primele atacuri și blocaje din Orientul Mijlociu, investitorii s-au panicat pe marginea temerilor privind creșterea inflației, iar dobânzile la care s-a putut împrumuta România au crescut vertiginos. Dacă la jumătatea lunii februarie 2026, randamentul pentru titlurile de stat ale României pe 10 ani atinsese un minim al ultimelor luni, de 6,44%, până pe 19 martie 2026, randamentul a explodat, ajungând la 7,43% – o creștere de aproximativ 100 de puncte de bază într-un timp foarte scurt și cel mai ridicat nivel de la sfârșitul anului 2025.

Mai mult, această creștere a venit în contextul în care cheltuielile cu dobânzile au fost estimate în bugetul pe 2026 la peste 60 de miliarde de lei.

„O familie care riscă să rămână fără casă”

Una dintre metaforele favorite ale economiștilor, atunci când sunt nevoiți să traducă problemele de macroeconomie în limbajul obișnuit, este cea a cheltuielilor unei familii. Este o metaforă care se potrivește și cu situația actuală în care se află România. Dacă ne imaginăm o familie care are datorii mari și, mai mult, în ultimii ani a fost nevoită să se tot împrumute, întrebarea care se pune este ce ar trebui să facă această familie în fața unor cheltuieli în plus, să caute să se împrumute din nou sau să accepte o reducere a nivelului de trai. Alegerea este între un inconvenient prezent și o criză viitoare mult mai severă.

Economistul Victor Giosan este de părere că alegerea rațională într-o astfel de situație este aceea de a evita un risc mare, chiar dacă el este undeva în viitor.

„Dacă ne gândim la  o familie care în mod sistematic cheltuie mai mult decât veniturile, se împrumută de la an la an și care ajunge să își gireze casa, atunci riscul major la care se expune este că poate ajunge în situația de a fi nevoită să renunțe la locuință pentru a-și plăti datoriile. Pe de altă parte avem o situație în care ai o mașină, care consumă cam mult, combustibilul s-a scumpit și atunci alternativele sunt s-o țină în garaj, să meargă cu metroul sau să o vândă și să-și ia o mașină care consumă mai puțin.

Cred că pericolul cel mare e să rămânem fără casă, să vină creditorii și să ne spună că gata, până aici”, a declarat, pentru FANATIK, Victor Giosan, subliniind că Guvernul trebuie să ajungă totuși la un compromis, că nu poate rămâne indiferent la dificultățile populației, însă trebuie să facă acest lucru, pe cât posibil, fără a pune în pericol scopul asumat pe termen lung de reducere a deficitului.

Acesta este de părere că renunțarea la politica de ajustare fiscală pune în pericol sustenabilitatea economiei pe termen lung, riscând ca România să fie nevoită să se împrumute la prețuri prohibitive. În aceste condiții, riscul major este statul să nu se mai poată împrumuta ceea ce înseamnă că nu vor mai exista bani pentru plata salariilor bugetarilor și a pensiilor. Vorbim practic de o criză de tip „Grecia”, una similară cu falimentul țării.

„Dacă noi ne îndepărtăm de la politica de ajustare în acest an și pierdem încrederea Comisiei, a piețelor internaționale și a agențiilor de rating, nu știu când vom mai recâștiga această încredere, unde se va duce ratingul României și care vor fi efectele asupra capacității noastre de a ne împrumuta în continuare cu deficite mai mari de 6,2%. Nu de mult timp am văzut ce s-a întâmplat în Grecia acum câțiva ani.

Dacă România nu se mai poate împrumuta nu va mai putea plăti pensii și salarii în sectorul bugetar. Toată povestea asta vine pe un mediu economic foarte sensibil, în care motoarele economice ale UE, Franța și Germania, sunt puțin gripate, concurența chineză vine foarte tare – deci contextul internațional e foarte complicat. Dacă noi o dăm de gard acum, nu știu sincer cine se va mai uita la noi să ne împrumute”, a mai declarat acesta, pentru FANATIK.