News

Adevărul despre Tezaurul României, pe care Rusia nu mai vrea să-l restituie. Ce s-a întâmplat cu cele aproape 100 de tone de aur

Războiul din Ucraina și poziționarea României față de Rusia au pus capăt oricăror negocieri legate de posibila returnare a Tezaurului României, aflat la Moscova.
23.04.2023 | 15:37
Adevarul despre Tezaurul Romaniei pe care Rusia nu mai vrea sal restituie Ce sa intamplat cu cele aproape 100 de tone de aur
Tezaurul României a fost transportat la Moscova în 1916 și a rămas acolo până astăzi
ADVERTISEMENT

În decembrie 1916, la câteva luni de la momentul la care România a renunțat la neutralitate și a intrat în Primul Război Mondial, guvernul Brătianu a luat o decizie care avea să aibă efecte până în ziua de astăzi.

Cum a ajuns Tezaurul României la Moscova

Refugiat la Iași, guvernul a dat ordin ca 93,4 tone de aur fin, lingouri și monede ce aparțineau Băncii Naționale și unor instituții private, au luat drumul Moscovei. Din tezaur mai făceau parte 1.350 de tablouri valoroase, documente, manuscrise sau obiecte bisericești.

ADVERTISEMENT

Valoarea totală a transportului format din 27 de vagoane a fost de 314,5 milioane lei. Cele mai prețioase obiecte erau, fără îndoială, cele două casete cu bijuteriile Reginei Maria, evaluate la 7 milioane de lei. Valoarea întregului depozit făcut de Moscova în 1916, pe numele Băncii Naționale a României, era de 321.580.456 lei aur.

Momentul era unul delicat pentru țara noastră: trupele austro-ungare și bulgare intraseră în România și ocupaseră o parte din teritoriu. În acel moment, predarea întregii averi naționale către un stat aliat mai puternic părea o idee bună. Așa au procedat și alte state beligerante, însă niciodată nu s-a pus problema ca aurul să nu fie returnat.

ADVERTISEMENT

De mai bine de un secol, Bucureștiul cere înapoi Tezaturul României de la ruși

Din păcate, nu a fost așa. Atitudinea inconstantă a României din timpul războiului și schimbările politice din Imperiul Rus au dus la încheierea unui document de pace în condiții umilitoare pentru România, în 1918. Astfel, Lenin a considerat Tezaurul României drept pradă de război și a refuzat restituirea acestuia.

A urmat mai bine de un secol de relații complicate româno-ruse, în care cele două părți s-au declarat mai mereu prietene dar aproape niciodată nu au arătat încredere reciprocă.

ADVERTISEMENT

În perioada comunistă, România și Rusia au încheiat o serie de acorduri, iar în 1956, Moscova a întors României 38 de kilograme de aur (unii istorici consideră eronată informația).

Ulterior, discuțiile s-au împotmolit după ce Nicolae Ceaușescu a deschis acest subiect cu liderul sovietic, Leonid Brejnev, în septembrie 1965.

ADVERTISEMENT

Războiul din Ucraina a redus considerabil șansele României de a-și recupera tezaurul

Discuțiile s-au reluat abia în 2016, când a fost înființată o comisie ruso-română, formată din istorici, cercetători și reprezentanți ai băncilor naționale, care să se ocupe de problema Tezaurului Românesc.

Partea română a prezentat documente originale ale predării tezaurului său la Moscova, însă lucrările comisiei au bătut pasul pe loc mai mulți ani. Între timp, relațiile diplomatice și politice au suferit o depreciere, pe măsură ce România a și-a însușit tot mai mult valorile occidentale și a ieșit de sub influența Moscovei.

Condamnarea invaziei Rusiei în Ucraina și poziționarea de partea partenerilor NATO au dus relațiile cu Moscova la un minim istoric, făcând imposibilă orice pretenție legată de returnarea Tezaurului României. Astăzi, acesta valorează 2,9 miliarde de dolari și aproape ar dubla rezerva de aur a BNR.

ADVERTISEMENT
Tags: