Adevărul din spatele incendiului din Soveja, Vrancea. Cum ar fi pornit focul care a distrus 32 de gospodării: „Este o practică obișnuită”

Noi detalii ies la iveală în cazul incendiului de proporții din comuna Soveja, județul Vrancea, unde 32 de gospodării au fost distruse de flăcări. În timp ce ancheta oficială este în desfășurare, o ipoteză tot mai des luată în calcul indică un scenariu întâlnit în mediul rural: un foc aprins pentru activități obișnuite, scăpat de sub control din cauza condițiilor meteo și a infrastructurii precare. Dumitru Chisăliță explică, pentru FANATIK, modul în care un gest cotidian s-ar fi putut transforma într-o tragedie de amploare.

Cum ar fi pornit incendiul care a mistuit 32 de gospodării din Soveja

Duminică, 26 aprilie, în jurul orei 10:00, un incendiu de proporții a izbucnit în satul Rucăreni, din comuna Soveja, după un apel la 112 care anunța izbucnirea focului la o locuință. În doar câteva minute, flăcările s-au extins rapid și au scăpat de sub control, transformându-se într-o amenințare majoră pentru întreaga zonă. La fața locului au intervenit inițial două autospeciale de stingere și un echipaj SMURD, însă pompierii au găsit o situație critică. Din primele informații, se pare că incendiul cuprinsese deja trei gospodării și exista un risc major de propagare la locuințele din apropiere. Vântul puternic a favorizat extinderea rapidă a focului, complicând intervenția.

Pe măsură ce situația a devenit tot mai gravă, autoritățile au decis suplimentarea forțelor. Au intervenit alte 13 autospeciale de stingere, șapte autospeciale pentru muncă operativă, trei microbuze pentru transportul personalului și două echipaje SMURD, cu un total de 228 de pompieri militari mobilizați pentru limitarea dezastrului. În paralel, peste 30 de polițiști și 160 de jandarmi au acționat în sistem integrat pentru evacuarea persoanelor, menținerea ordinii publice și facilitarea accesului echipajelor de intervenție. De asemenea, în sprijin au fost mobilizate și serviciile voluntare pentru situații de urgență din localitățile învecinate.

Bilanțul este unul îngrijorător, incendiul s-a extins la 32 de gospodării. Cinci persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale, patru au suferit atacuri de panică, iar o persoană a fost rănită la un membru superior. Două victime au fost transportate la spital. Pentru gestionarea situației, forțele de intervenție au fost suplimentate cu echipaje din mai multe județe, respectiv autospeciale din Bacău, Buzău, Brașov, Covasna și Galați, precum și o unitate de terapie intensivă mobilă.

Digi24.ro

Așteptări mari, rezultate dezamăgitoare. Summitul cu Xi îl readuce pe Trump la realitate: China nu a cedat în problemele importante

Ipoteză în cazul incendiului din Rucăreni, Vrancea. Totul ar fi pornit, de fapt, de la un gest obișnuit de duminică dimineață

Tragedia din satul Rucăreni, care a lăsat zeci de familii fără locuințe, ar putea avea la bază o cauză aparent banală, dar extrem de periculoasă în anumite condiții. În timp ce autoritățile continuă investigațiile pentru a stabili cu exactitate cum a izbucnit incendiul, una dintre ipotezele luate în calcul indică un scenariu cât se poate de comun în mediul rural. FANATIK a stat de vorbă cu Dumitru Chisăliță, specialist în energie, care cunoaște foarte bine zona afectată și dezvăluie că incendiul ar fi putut porni de la un gest obișnuit de duminică dimineața: aprinderea focului pentru gătit.

Digisport.ro

Se însoară la 71 de ani și are dress code "curcubeu" la nuntă! Gigi Becali a râs când a primit invitația

„Știu zona destul de bine, pentru că am fost acolo acum patru ani și am instalat panouri fotovoltaice. Există câteva cătune care nu au energie electrică. Atunci m-am întâlnit și cu primarul din Soveja. Am fost inclusiv în satul unde a avut loc incidentul, deci pot spune că cunosc zona foarte bine. Din păcate, cel mai probabil a fost vorba, pur și simplu, de o intenție bună: cineva a făcut foc pentru a găti. Incendiul a izbucnit în jurul orei 9 dimineața, iar fiind duminică, este o practică obișnuită ca oamenii să își pregătească mâncarea. În zonă există lemne din abundență, care sunt frecvent folosite pentru gătit, iar rafalele puternice de vânt au contribuit decisiv. Fie au întors scânteia prin horn, fie aceasta s-a propagat în urma deschiderii și închiderii ușii din încăpere. Astfel, locuința a luat foc.

Unde mai pui că, aceste case din zonă sunt, în mare parte, construite din lemn și sunt amplasate destul de aproape unele de altele. În condițiile unui vânt de 50–70 km/h, nu a fost dificil ca scânteile sau chiar flăcările să se propage rapid de la o gospodărie la alta”, a relatat expertul în domeniul combustibilor.

Lipsa hidranților funcționali și vântul puternic, factori care ar fi amplificat dezastrul din Soveja

Întrebat de reporterul FANATIK despre informațiile apărute în presă privind lipsa resurselor de apă și a infrastructurii necesare pentru stingerea incendiului, Chisăliță semnalizează existența unei probleme mai profunde, care ar fi putut contribui la amploarea dezastrului. Acesta menționează, în multe zone rurale, infrastructura de intervenție nu este întotdeauna adecvată pentru a face față unor situații extreme, iar acest lucru poate duce rapid la pierderea controlului asupra incendiilor: „Cu siguranță, multe dintre instalațiile vechi, dar chiar și unele dintre cele noi, nu sunt dotate cu astfel de hidranți. Iar acolo unde există, de multe ori nu sunt funcționali: robineții sunt blocați, instalațiile sunt înfundate sau chiar deteriorate. Din păcate, am întâlnit această situație în numeroase locuri și cred că ar trebui să ridice serioase semne de întrebare.

Ieri, eu chiar am fost într-o zonă limitrofă localității unde a avut loc incendiul devastator și, la cât de puternic bătea vântul, consider că doar s-ar fi putut reduce numărul caselor afectate dacă unele ar fi fost protejate prin udare. Totuși, intensitatea vântului a fost atât de mare încât situația a devenit dezastruoasă. Practic, în fața unor asemenea rafale, șansele de intervenție eficientă au fost minime”, a mai precizat acesta, pentru FANATIK.

Familii vrâncene rămase pe drumuri, după un incendiu care a șters o muncă de-o viață în câteva ore

Dincolo de amploarea materială a incendiului, care a mistuit zeci de gospodării din comuna vrânceană Soveja, adevărata dimensiune a incendiului se vede în oameni. În urma focului mistuitor, rămân familii întregi lovite de pierderi greu de cuprins în statistici, într-o comunitate în care vârsta înaintată și resursele limitate fac aproape imposibilă ideea de a o lua de la capăt. Specialistul este de părere că impactul real al evenimentului depășește cu mult valoarea pagubelor materiale și scoate la iveală vulnerabilitatea acestor comunități, unde reconstrucția unei vieți devine, pentru mulți, o povară uriașă. „Gândiți-vă că valoarea efectivă a caselor din acea zonă nu este foarte ridicată. Vorbim, în multe cazuri, de 10.000, 15.000 sau cel mult 20.000 de euro pentru o locuință. Chiar dacă, la un calcul simplu, 20.000 de euro înmulțit cu 30 de case înseamnă aproximativ 600.000 de euro, problema reală nu este doar una financiară.

Pentru oamenii de acolo, majoritatea în vârstă, cu venituri mici sau chiar inexistente, impactul este unul profund social. Mulți trăiesc exclusiv din creșterea animalelor, iar în urma incendiului este foarte posibil să fi pierdut și o parte din acestea. În aceste condiții, ideea de a o lua de la capăt la 70 de ani și de a reconstrui o casă devine aproape imposibilă. Practic, vorbim despre pierderea muncii de o viață și despre o situație cu adevărat devastatoare”, sunt estimările făcute de Chisăliță după incendiul din comuna vrânceană.