Adi Despot, omul din spatele imaginii de “rocker rebel și ciufut”: “Simt că mi-a fost furată o bună parte din viață”

Are 45 de ani, doi copii – o fată și un băiat-, i s-a pus eticheta de rocker rebel, dar ce se ascunde, de fapt, în spatele imaginii afișate de Adi Despot?  Solistul trupei Vița de Vie și-a dezvăluit temerile, întrebările, promisiunile în cadrul unui interviu autentic oferit într-o perioadă tulbure pentru industria muzicală și nu numai.

Omul și artistul Adrian Despot vorbește necenzurat despre industria muzicală de astăzi și cea care a trecut, despre viață, despre oameni, lupta cu sine și despre calea pe care a ales să o urmeze din iubire pentru pasiunea sa de nestăvilit, muzica. Cum l-a afectat pandemia, ce-i lipsește cel mai mult, cum simte cei 25 de ani de carieră muzicală pe care i-a sărbătorit cu Vița de Vie și ce fel de tată este, aflăm direct de la Adi Despot.

“Îmi lipsesc concertele, îmi lipsesc drumurile cu formația, îmi lipsesc fanii, îmi lipsesc oamenii. Făcând chestia asta de 25 de ani, în fiecare săptămână, simt că mi-a fost furată o bună parte de viață. Am încercat să rămânem activi, într-o primă fază, am scos un vinil, am inventat o poveste și am trecut în digital. Am făcut un joc, o aplicație gratuită, un turneu Vița de vie, sunt 17 nivele, adică 17 orașe. Am zis că dacă nu putem să plecăm în turneu în viața reală, hai să inventăm o viață virtuală în care să fim alături de fani. E foarte mișto când creativitatea te ține viu, te scoate din locul ăsta rău, pe care îl numim realitate, și te transpune într-o altă parte. Este terapeutic, e o mare căutare, dar într-un final am constatat pe propria-mi piele că am nevoie și de cineva căruia să-i împărtășesc melodia.

Tot timpul fac comparații cu un moment zero al meu, când eram în camera părinților, în cameră extrem de mică, eram eu cu chitara, în universul meu, nu aveam nevoie de faimă, nu aveam nevoie de bani, nu căutam toate lucrurile astea, găsisem un miracol și încercam să mă joc cu el. În timp, mă tot întorc la momentul ăsta zero, ca să-mi readuc aminte cine sunt, ce vreau de la muzică, să nu mă las păcălit de numărul de fani, de vânzarea de albume, de aparițiile la tv și așa mai departe. Problema este că acum, ajuns la o oarecare vârstă, constat din cauza pandemiei că nu mai este suficient să compun, să creez, am nevoie de omul din fața mea căruia să-i spun toate lucrurile alea. Chestia asta ne lipsește teribil.”, a povestit Adi Despot, în cadrul unui interviu acordat psihoterapeutului Beatrice Stăncioiu.

Digi24.ro

O femeie bolnavă de cancer a decis să se mute împreună cu familia în „zona albastră” din Costa Rica, iar viața ei s-a schimbat complet

Adi Despot, după 25 de ani de Vița de Vie: “Am impresia că suntem un experiment social”

Recent, Adi Despot a sărbătorit 25 de ani de activitate cu Vița de Vie, care a rămas ultima formație de rock profesionistă din România și spune că, deși face muzică de când se știe și a jurat că o nu o să renunțe până la final, nu se consideră un artist talentat, ci unul care respectă arta și nu s-a dat bătut, în ciuda opreliștilor întâmpinate.

“Sunt uimit că s-a putut întâmpla chestia asta. De multe ori am impresia despre noi că suntem un fel de experiment social. Realizez că nimic din ce am făcut nu a fost foarte ușor, realizez că sunt foarte multe piedici de care ne-am lovit și practic, la jumătatea anilor ’90, se punea pe picioare o mișcare culturală alternativă. Am fost foarte mulți tineri care am pornit în această cursă muzicală. Din fericire pentru noi, din păcate pentru statistică și industrie, suntem ultima formație profesionistă de rock din România, în sensul că toți ceilalți colegi din alte trupe lucrează în corporații, pentru un patron, ajung acasă, copii, viața de familie, muzica le rămâne prea puțin. Pe de o parte sufăr pentru ei și vreau să dau celor din spatele meu un exemplu că se poate, trebuie doar să insiști ca un nebun. Este inconștiență, nu curaj. Noi ne-am asumat-o.”, spune artistul Adi Despot.

Cântărețul a recunoscut că s-a luat la “trântă” cu orgoliul și, dintr-un tânăr “ciufut, mereu cu căștile pe urechi” a devenit un adult dornic de cunoaștere, cu “capul în nori, dar cu picioarele pe pământ”.

“Orgoliul meu nu mai poate să fie călcat în picioare pentru că are pe el urmele bocancilor mei, pentru că efectiv m-am strivit, mi-am strivit egoul, am încercat să-l omor cu totul, pentru că mi-am dat seama că funcționează împotriva ea. Dar nu am căzut în partea cealaltă, nu am devenit un om total neorgolios, riscul este ca – în momentul în care renunți la orgoliu – ceilalți să te calce în picioare, pentru că ești un om liber de orgoliu, dar este o luptă de o viață.”, a dezvăluit Adi Despot.

Digisport.ro

A venit reacția soțului, după ce o jurnalistă celebră s-ar fi sărutat cu alt bărbat în fața a 20.000 de oameni

Adi Despot, despre copiii lui: “Sunt doi adolescenți rebeli, ei le știu pe toate, totul li se datorează”

Tatăl a doi copii, Toma și Maia, Adi Despot mărturisește că a încercat să-i crească într-o atmosferă caldă și calmă, în care dialogul este întotdeauna calea rezolvării tuturor problemelor.

“Din fericire, niciunul din ei nu vânează o formă de perfecțiune, am reușit să avem doi copii foarte normali din punctul ăsta de vedere, care se prezintă exact așa cum sunt, inclusiv nouă părinților, chestie care nu ne pică bine de multe ori. Și noi suntem niște părinți exigenți, la rândul nostru, și ne-am dori de la copiii noștri să facă mai multe lucruri decât lucrurile pe care le fac. Le spunem de multe ori chestia asta, când au nemulțumiri legate de noi: ‘La fel cum și voi trăți pentru prima dată etapele vieții voastre, cea de adolescent – care este un curcubeu de emoții, atât pentru ei cât și pentru părinți -, la fel și noi, e prima dată când suntem părinți’. Nu avem toate răspunsurile, nu ne-a pregătit nimeni pentru meseria de părinte, nu putem să influențăm într-un mod dur,  am refuzat chestia asta de la început, și atunci, singurul mod în care încercăm să influențăm, este să păstrăm în casă o atmosferă calmă și de dialog, pentru că ei înregistrează tot timpul starea generală a casei. Și atunci când sunt puși în fața unei situații extreme și au de ales, sperăm noi să aleagă tot timpul calmul, liniștea și rațiunea care au fost în jurul lor, toți anii ăștia. În rest, sunt doi adolescenți total rebeli, totul este prost, toți sunt idioți, ei le știu pe toate, toate li se datorează.”, a povestit Adi Despot.

Când vine vorba de imaginea de rocker rebel cu care s-a ales, Adi Despot spune că, de fapt, cei care nu l-au înțeles niciodată s-au mulțumit cu a-l eticheta.

“Rebeliunea mea vine din faptul că, undeva, acum 27 de ani, când am ieșit din casă pentru a face muzică, ce am găsit în jur a fost o tragedie. Într-un mod foarte pervers, cred că orice meserie creativă tinde să te tragă într-o zonă de blazare românească.

Atunci (n.r. Perioada în care a apărut la Școala vedetelor) nu puteam să mă bucur de absolut nimic, nu înțelegeam nimic și chestia asta a intrat în mine și m-a transformat într-un neînțeles. Ăla care tot timpul era ciufut, nu vorbea cu nimeni, nimic nu îi convenea. Având o doză mare de timiditate mi-o exteriorizam într-o formă de agresivitate.  Din fericire a trecut. (…)

Sunt un om care își pune mereu întrebări, care prea se dă peste cap, care pune prea mult suflet. Îmi invidiez colegii care au doar răspunsuri ferme, verdicte. Ei sunt niște oameni liniștiți, nu au întrebări, nu au conceptul de compromis, dacă au toate răspunsurile, ăia sunt adevărații fericiți. Am încercat să îmbrățișez lumea așa cum este ea!(…) Să spui tot timpul ce îți trece prin cap poate să se transforme într-un eșec, într-un fiasco și ca dovadă am destule experiențe catastrofale cu acest fel al meu de a fi.

Câteodată încerc să îmi conving colegii muzicieni că avem un rol prestabilit și, cu cât nu-l asumăm mai repede, cu atât misiunea noastră e mai aproape de calea cea bună. Instruirea mea în muzică a coincis cu instruirea mea ca om. Meseria noastră e o meserie care se face de azi pe mâine. În fiecare zi când ne trezim nu știm dacă, în continuare, avem meseria, o să ne mai cheme cineva într-un concert, o să mai fim în stare să mai compunem o melodie, mai aven în noi lirismul și puterea de a scrie versuri și, atunci, tot timpul, existând aceste semne de întrebare, e drăcușorul ăla mic care vine și îți spune: ‘Nu mai e în tine, Nu te mai chinui! Ia-ți un job normal ca toți oamenii normali!’ Drăcușorul e personalizarea întregilor angoase care există în noi, sub formă de întrebare și atunci încerc să dau colegilor din jurul meu răspunsuri liniștitoare la aceste mii de întrebări pe care și le pun zilnic.”, a spus Adi Despot.

Adi Despot: “Pe măsură se înaintăm în vârstă se duce dracu’ tot! Devenim roboței, cu capul în pământ, viața devine o rutină îngrozitoare”

Adi Despot spune că societatea luptă împotriva încrederii de sine, iar singurele modele pe care le are sunt copii, pe care îi consideră ființe extraodinare.

“Viața m-a trântit în toate extremele, am fost sus și jos de atât de multe ori, încât am reușit să mă țin în zona de mijloc, cu capul în nori și cu picioarele pe pământ. Mi-am făcut un jurământ din ăsta sacru că o să fac muzică până la sfârșit. Asta e o mare frustrare a mea, ne naștem și nu avem încredere în sine. Suntem un popor fără încredere în noi, cred că și societatea românească luptă împotriva noastră. Ador copiii, este unul dintre cele mai liniștitoare lucruri la care pot participa din exterior! Copiii, până în 10 ani, care se joacă cu mașinuțe, care zâmbesc părinților, miracolul ăla din ochii lor, au încredere oarbă în părinți, descoperă viața și fiecare descoperire este fascinantă, pentru ei. Pe măsură ce înaintăm în viață, se duce dracu’ tot, devenim niște roboței negri, ne întunecăm, capul îl ținem în pământ, viața noastră devine o rutină îngrozitoare, din care nu mai putem să ieșim. Dacă am putea să păstrăm în noi partea aia de copilărie, de descoperire perpetuă a lumii, și de bucurie, wow, ce ființe extraordinare am fi!

Viața este foarte, foarte scurtă, este atât de scurtă și mi se pare o irosire de timp să ne petrecem viața imitând alte personaje. Suntem extrem de diferiți, fiecare are nevoie de medicamentul lui, de antidotul lui. Eu am reușit să supraviețuiesc prin muzică, mi-am luat muzica de Biblie, am început să studiez versuri, note, armonii, structuri muzicale, prin intermediul lor am descoperit lumea. Studiind muzica constați că regulile de bază ale muzicii sunt foarte apropiate de anumite reguli biblice.”, a dezvăluit Adi Despot, precizând că seara incendiului din Colectiv – în care 64 de tineri au murit – i-a marcat semnificativ viața și l-a făcut să uite întreaga lui existență de până atunci.

“S-au schimbat foarte multe, am reușit să găsesc metodele care să mă facă funcțional după Colectiv. Xanax nu a funcținat, absolut nimic nu a funcționat, în afară de familia strânsă în jurul meu și bucuria pe care o găseam pe stradă în ochii copiilor mici care au renașterea în ochi. În urma experienței Colectiv am ajuns la concluzia că viața este îngrozitor de scurtă și, atât timp cât sutem aici, ar trebui să le mulțumim mi mult oamenilor din viața noastră”, a spus Adi Despot.