Damen a pierdut procesul cu Guvernul României în aceeași zi în care Mark Rutte, premierul Olandei, se afla la București și era primit de Klaus Iohannis și Nicolae Ciucă. Vizita oficialului s-a desfășurat într-un moment delicat al relațiilor dintre cele două state, în contextul în care Țările de Jos și-au manifestat opoziția față de aderarea României la Schengen.
Miercuri, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursurile formulate de grupul Damen Schelde Naval Shipbuilding BV împotriva Guvernului României, dosar în care Ministerul Apărării Naționale, Naval Group și Șantierul Naval Constanța SA au fost intervenienți. Hotărârea este definitivă.
Litigiul se referă la atribuirea contractului pentru construcția a patru corvete multifuncționale și modernizarea a două fregate ale Forțelor Navale ale României către asocierea dintre Naval Group Franța și Șantierul Naval Constanța, în anul 2019. După o licitație controversată și mult întârziată, asocierea româno-franceză a fost declarată câștigătoare cu o ofertă de 1,2 miliarde de euro, cu 50 de milioane de euro mai bună decât cea a grupului Damen (care deține șantierele navale Galați și Mangalia).
Al treilea ofertant, grupul italian Ficantieri SpA Italia a venit cu o ofertă de 1,34 miliarde euro, care a fost declarată respinsă.
MApN susține că Damen a blocat temporar contractul, după ce a inițiat mai multe acțiuni în instanță. Una dintre ele viza anularea Hotărârii de Guvern 48/2018, care stabilește ”circumstanțele și procedura specifică aferente Programului de înzestrare esențial ”Corveta multifuncțională” în vederea atribuirii unui acord cadru și a contractelor susecvente”.
Olandezii sperau ca prin anularea notei de fundamentare, să fie anulată și licitația atribuită francezilor, argumentând că documentul a fost adoptat cu încălcarea cadrului legal primar incident privind industria națională de apărare și legislația referitoare la elaborarea actelor normative.
Pentru acest lucru. Damen a solicitat sesizarea Curții Constituționale, cererea fiind respinsă ca nefondată de către ICCJ.
La sfârșitul anului 2021, MapN a anunțat că partea română este pregătită să semneze contractul pentru achiziția corvetelor și modernizarea fregatelor, însă Naval Group nu a mai părut la fel de interesată de acest contract. Hotnews a scris că francezii ezită să parafeze contractul din cauza creșterii prețurilor la materialele de construcții precum și din alte motive obiective.
Așa se face că în februarie, Naval Group a cerut o lună timp de gândire, deși autoritățile române, prin vocea ministrului Vasile Dîncu solicitaseră ca problema să fie tranșată până la finalul lunii ianuarie.
„Asocierea dintre Naval Group și șantierul naval Constanța a mai cerut un termen pentru un răspuns final în jur de o lună de zile. Suntem interesați cu toții ca acest contract să se realizeze, este vorba despre înzestrarea importantă pentru Forțele Navale Române și evident că le dăm voie să negocieze în continuare.
În acest moment, statul român trebuie să respecte suma licitației pe care asocierea dintre Naval Group și Șantierul naval Constanța a câștigat licitația”, spunea Vasile Dîncu, în luna februarie, într-un interviu pentru Europa FM.
La sfârșitul lunii septembrie, Guvernul României a dat un pas înapoi și a adoptat o nouă Ordonanță de Urgență care prevede ”reglementarea și ajustarea” contractelor de achiziții publice, inclusiv a celor aflate în derulare.
În motivare, se face referire la prețurile materiilor prime care au crescut foarte mult din cauza pandemiei și a războiului din Ucraina.
Conform documentului, furnizorii și prestatorii au 45 de zile de la intrarea în vigoare a OUG pentru a solicita ajustarea prețului produselor și serviciilor ce urmează a fi furnizate sau prestate. Potrivit defenseromania.ro, principalul beneficiar al acestei ordonanțe este contractorul proiectului ”Corveta multifuncțională”, cel mai important contract în desfășurare (dar încă nesemnat) al României.
Damen a anunțat, în cursul acestui an, că își menține oferta financiară și spune că poate construi corvetele concomitent, pe cele două șantiere navale pe care le deține în România. Prima navă ar trebui livrată României la trei ani de la semnarea contractului, iar termenul limită pentru toate cele patru corvete este de șapte ani.
În prezent, Forțele Navale ale României se bazează pe o flotă învechită, formată din trei fregate și patru corvete. Cele mai moderne fregate au fost cumpărate în 2004 de la englezi iar cele mai vechi sunt două corvete lansate la apă în 1987 și 1989. Mai există o fregată, Mărășești, care a ajuns la apă în 2015, după ce a fost modernizată. Fregata este contruită în România, la începutul anilor ’80.