Adnan Guso, mărturii-șoc din timpul războiului: „Jucam fotbal printre gloanțe! Am văzut mulți morți… Copii morți!”

Adnan Guso (44 de ani), fost portar la U Craiova, Dinamo, FC Argeș și Pandurii, a discutat despre experiența lui în timpul războiului din Bosnia.

Fostul fotbalist al selecționatei Bosniei a jucat fotbal amenințat de gloanțele lunetiștilor, după care a fost recrutat în armată și a participat la război.

Fotbalistul născut în Sarajevo în 1975 avea 16 ani și jumătate în momentul începerii conflictului, dar la sfârșitul războiului a fost soldat în armata bosniacă.

Andan Guso, mărturii-șoc: „În Bosnia, se juca fotbal printre gloanțe”

„Nu vorbesc despre război, pentru că am prieteni croați, prieteni sârbi și, dacă vorbesc, cineva ar putea să fie deranjat de ce spun. Noi, aici, preferăm să nu vorbim despre asta. Înainte de război, în Sarajevo erau 100.000 de sârbi. Când a început războiul au plecat mulți, au rămas poate 20.000. Bosniacii au făcut tot posibilul ca sârbii care au rămas să fie bine tratați. 

Digi24.ro

Rusia amenință că va ataca Polonia dacă NATO aduce arme nucleare pe teritoriul acesteia

Când a început războiul, mergeam la școală și făceam antrenamente într-o sală mică. Așa puteam fi protejați să nu vedem explozii, să nu auzim cum se trăgea, să nu fim loviți. După doi ani, am început să ieșim să ne antrenăm și afară”,  a declarat Adnan Guso pentru Gsp.

„Din Sarajevo nu s-a putut ieși patru ani. A fost înconjurat de forțele sârbe. Era un singur tunel care a fost săpat sub pista de aeroport, avea 800 de metri lungime. Și acum e acolo, e muzeu. Când a venit Marin Condescu la Sarajevo, l-am dus să vadă tunelul. Deși nu e mare, pentru Sarajevo tunelul a reprezentat viața”, a mai spus fostul fotbalist.

Tunelul despre care povestește fostul portar a fost ascuns de soldați sârbi și reprezenta locul prin care erau transportate alimente, combustibil și arme pentru locuitorii orașului și pentru soldații din Bosnia.

În plin asediu, Guso și colegii săi de la Zeljeniciar jucau fotbal și aveau competiții oficiale improvizate într-un stat care se confrunta cu războiul:

Digisport.ro

A venit răspunsul CNA, după sesizarea în care s-a cerut interzicerea alăturării numelui ”București” denumirii CSA Steaua

“În 1994, în orașul Zenica s-a jucat primul campionat național. Orașul era departe de zona de război, jucătorii care au putut să ajungă acolo au participat la turneu. Au fost opt echipe și s-a jucat finala. Am ieșit prin tunel, am luat autocare sau ce am găsit și ne-am dus la turneu”.

”Spre finalul partidei, lunetiștii sârbi au început să tragă pe teren”

Tot în 1994, Zeljeznicar și FK Sarajevo s-au înfruntat în cupa orașului. În Sarajevo oamenii mureau împușcați când se duceau la piață, dar fotbaliștii evoluau pe arena Kosevo:

“Am jucat pe Kosevo, Zeljeznicar contra Sarajevo. Deși era aproape linia de război, noi am crezut că nu se va întâmpla nimic, că ei vor vedea că e un meci de fotbal. Spre finalul partidei, lunetiștii sârbi au început să tragă pe teren. Eu am nimerit în poarta asupra căreia nu se putea trage. Era un unghi închis. Dar ceilalți jucători au fugit spre vestiare sau au intrat în canelele din jurul terenului pentru a nu fi omorâți. Ne aducem aminte și acum, noi cei care am jucat în meciul ăla, de ziua aia. După meci, am ieșit normal din stadion. Eram totuși obișnuiți cu focul de arme, cu explozii. După doi-trei ani, lumea s-a obișnuit cu războiul. Pentru fiecare, o nouă zi însemna o nouă viață. Nimeni nu știa dacă mai prinde ziua următoare”.

În 1995, fostul portar a fost înrolat și a nimerit în plin război. Guso nu-și dorește să vorbească despre ororile pe care le-a văzut: “Am fost luat în armată în 1995 și am nimerit pe front. Am mers în prima linie (ezită)… asta e viața. Nu-mi place să vorbesc mai mult. Am mulți prieteni sârbi, am copii de sârbi la școala de portari”.

Și-a pierdut opt membri ai familiei în război

Întrebat dacă după ce a participat la război a rămas cu traume sau coșmaruri fostul portar a răspuns: ”Nu. Dar am văzut mulți morți…Copii morți. Am dus răniți la spital, oameni morți, dar nu am fost afectat de acest sindrom post-traumatic”. 

Opt rude ale fostului jucător au murit în război. Ajuns la 44 de ani, Guso se ocupă de portari la echipa sa preferată, Zeljeznicar. Totodată, deține o școală de fotbal unde crește goalkeeperi. În urmă cu opt ani, a fost ales în funcția de consilier local în Sarajevo, iar peste 45 de zile își dorește să obțină încă un mandat:

“Mă bucur că pot să fac lucruri foarte bune pentru comunitate pe partea de sport. Centre de sport, terenuri în școli. Am intrat în politică nu pentru a face bani, ci pentru a face ceva pe partea de sport”, și-a terminat Adnan Guso povestirea.

• 123 de partide a strâns Adnan Guso în prima ligă a României  la U Craiova (2002-2005), Dinamo (2005-2006), FC Argeș (2005-2006) și Pandurii (2006-2007)