Adolescenții din România, fără rețele sociale: ”Vor avea impresia că lumea lor nu mai există”. Cum e în alte țări europene și ce spun specialiștii noștri

Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, cere interzicerea platformelor sociale pentru adolescenți, inițiativă ce s-a luat și în alte țări europene precum Spania, Franța și Austria. Între timp, ministrul de interne, Cătălin Predoiu, spune că nu aceasta este soluția. Cum au procedat alte state și ce spun specialiștii despre o asemenea măsură în România.

Raed Arafat cere ca platformele sociale să fie interzise adolescenților

Șeful DSU, Raed Arafat, a declarat că, în urma evenimentelor violente în care au fost implicați copii și adolescenți, cea mai bună decizie ar fi ca România să le limiteze accesul la rețelele de socializare adolescenților de 15-16 ani. Tot el menționează faptul că „nu este vorba despre cenzură. Este vorba despre protecție. Este vorba despre protecția sănătății mintale a copiilor și adolescenților”.

„Așa cum nu permitem copiilor și adolescenților accesul la tutun, alcool, jocuri de noroc sau filme destinate adulților, trebuie să avem onestitatea să recunoaștem un adevăr incomod: rețelele de socializare sunt produse cu risc ridicat pentru copii și adolescenți.

Aceste platforme se bazează pe mecanisme sofisticate de manipulare, construite pentru captarea atenției și generarea dependenței. Un copil sau un adolescent nu are încă maturitatea neurologică și emoțională necesară pentru a se apăra în fața unor algoritmi concepuți deliberat să exploateze vulnerabilități”, a scris Raed Arafat într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Digi24.ro

Motivul pentru care tot mai mulți români pleacă din Spania. Presa iberică avertizează asupra unui fenomen îngrijorător

În continuare, șeful DSU își motivează această dorință spunând că rețelele sociale au devenit un „spațiu favorabil pentru cyberbullying, umilire publică și stigmatizare, presiune socială constantă, comparație toxică și validare artificială”. Mai mult decât atât, el afirmă că nu este suficient să aruncăm responsabilitatea doar pe părinți, ci un întreg sistem trebuie să coopereze spre binele tinerilor.

Digisport.ro

Impact instant! Al doilea nume mare care se ridică împotriva lui Donald Trump, în doar 24 de ore

Cătălin Predoiu nu este de acord și îl contrazice pe Arafat

La scurt timp, ministrul de interne, Cătălin Predoiu, a venit cu o reacție. Acesta nu este de acord cu limitarea accesului copiilor și adolescenților la rețelele sociale și spune că măsura nu ar rezolva problema de fond, iar aplicarea ei este greu de realizat în acest moment. În același timp, ministrul punctează faptul că platformele au și un rol educațional și dorește să se pună accent mai mult pe educație.

„De principiu, nu sunt pentru interdicții. Chiar și în materia accesului minorilor sub o anumită vârstă la conținut online. Nu rezolvă problema de fond: codul moral educat. Mai ales că o asemenea măsură e foarte greu de aplicat cu mijloacele din prezent. Platformele online au și numeroase beneficii atunci când sunt folosite responsabil (stimularea creativității și menținerea legăturii cu alți copii, acces rapid la informație etc). În plus, multe activități școlare și extracurriculare presupun deja utilizarea internetului.

Cum poți să oprești toți minorii să aibă acces online la anumite platforme?! Greu de aplicat, repet. Interdicția totală nu face decât să creeze frustrare și curiozitate excesivă, iar copiii pot ajunge să folosească aceste platforme pe ascuns, fără niciun fel de îndrumare sau protecție. Ușor de depășit un astfel de obstacol cu mijloacele prezente. Soluția reală nu poate veni decât din educație solidă și serioasă, pentru că libertatea fără educație este la fel de periculoasă”, a scris Predoiu într-o postare pe pagina sa de Facebook.

Cum este în alte țări europene

În acest context, Spania a decis să încerce interzicerea utilzarea rețelelor de socializare pentru persoanele sub 16 ani, în vederea protejării de conținut dăunător, cum ar fi pornografia și violența, a anunțat premierul Pedro Sanchez marți, 3 februarie.

„Spania va interzice accesul minorilor sub 16 ani la rețelele de socializare. Platformele vor fi obligate să implementeze sisteme eficiente de verificare a vârstei, nu doar căsuțe de selectare, ci bariere reale care funcționează. Astăzi, copiii noștri sunt expuși unui spațiu în care nu au fost niciodată meniți să navigheze singuri. Spațiul dependenței, abuzului, pornografiei, manipulării, violenței. Nu vom mai accepta asta”, a declarat Sanchez la un summit din Dubai, conform Le Monde.

De asemenea, Adunarea Națională a Franței a aprobat un articol al unei propuneri de lege care interzice utilizarea rețelelor de socializare pentru copiii cu vârsta sub 15 ani. Consiliul de Stat și-a exprimat îngrijorarea cu privire la limitele acestei „interdicții generale și aboslute”. De asemenea, deputații au enumerat platformele cărora interdicția nu li se aplică, precum enciclopedii online, publicații educaționale sau științifice și platforme pentru dezvoltarea de software, conform vie-publique.fr.

Tot ei au menționat că tinerii sub 15 ani vor avea acces în continuare la articole de presă online, conținut audiovizual difuzat de presă și mass-media pe rețelele lor de socializare și bloguri. De interdicție sunt vizate platforme precum Instagram, TikTok, Facebook sau Snapchat, dar și servicii care permit interacțiuni, transmisiuni publice sau participarea la comunități de utilizatori.

Guvernul austriac a anunțat încă de la sfârșitul lunii ianuarie 2026 că se pregătește o lege pentru a interzice utilizarea rețelelor de către copiii cu vârste sub 14 ani, începând cu luna septembrie, conform EFE, citat de agerpres.ro. Între timp, și Executivul din Marea Britanie a lansat o consultare în acest sens, însă interzicerea să fie pentru persoanele sub 16 ani, parte a unei serii de măsuri despre care se spune că sunt menite să „protejeze bunăstarea tinerilor”, conform BBC.

Între timp, în România, la începutul lunii octombrie 2025 Senatul a adoptat Legea Majoratului Digital, prin care se stabilește faptul că adolescenții cu vârsta sub 16 ani au nevoie de acordul părinților pentru a accesa platforme online sau pentru a crea conturi. Exceptate sunt platfomele online dedicate educației. În prezent, legea se află în dezbatere la Camera Deputaților, care este forul decizional.

„Până la implinirea vârstei de 16 ani, minorul accesează servicii online şi creează conturi personale, in nume propriu, numai in baza acordului parental verificabil. (3) Este interzisă furnizarea de servicii online minorului cu vârsta mai mica de 16 ani fâră validarea prealabilă a acordului parental. (4) Prezenta lege nu se aplică platformelor online dedicate invăţării, autorizate, potrivit legii, la nivel national de către Ministerul Educatiei şi Cercetării sau la nivel european, de către autoritătile competente”, se arată în proiectul de lege.

De asemenea, tutorele va avea dreptul de a suspenda sau restricționa conturile copiilor: „Acordul parental, suspendarea şi/sau radierea contului minorului se realizează la cerere, numai in scris, de către reprezentantul legal al minorului. Cererea se transmite Autorităţii Nationale pentru Administrare şi Reglementare in Comunicatii (ANCOM), fie in format fizic, fie in format electronic, cu semnătură electronică certificată”, se arată în proiectul de lege.

Sociologul Gelu Duminică: „Nu rezolvă problema”

Contactat de FANATIK, sociologul și lectorul universitar Gelu Duminică ne-a vorbit despre această variantă de interzicere a rețelelor sociale în rândul adolescenților. Acesta susține că rețelele sociale contribuie la socializare și relaționare, însă există atât efecte pozitive, cât și efecte negative. Cu toate acestea, expertul nu crede în interzicere.

„Un instrument care poate contribui la dezvoltarea relațiilor și la promovarea unor valori este de cât se poate de dorit. Marea problemă este că, în spațiu online, avem foarte multe valori chestioanate sau sunt considerate indezirabile. Însă discuția este, și discuția trebuie să fie, vis-a-vis de responsabilitatea celor care propagă acele valori în spațiu online, adulți fiind. Adică, dacă ne uităm, machismul pe care mulți îl consideră în momentul de față ca fiind cancerul societății moderne este promovat de niște adulți. Faptul că aceste valori sunt agreate de o mulțime de adolescenți este cel puțin o vină împărțită”, a declarat sociologul Gelu Duminică.

De asemenea, expertul pune accent pe faptul că, în cazul adolescenților și, în general a minorilor, există și alte diverse restricții, precum fumatul și consumul de alcool și droguri, dar cu toate acestea comportamentele încă există, în unele cazuri în formă gravă. Mai mult decât atât, sociologul Gelu Duminică susține că vina este împărțită deoarece nu este controlat în niciun fel nici conținutul de pe aceste platforme.

„Faptul că modelele pe care noi le apelăm în momentul de față în societate, chiar și cele care promovează valori total greșite pentru societate, nu sunt responsabilizate în niciun fel. Adică, oricine poate să spună orice. Și până la urmă ne întrebăm de ce unii copiii aleg să creadă în valorile alea. Pentru simplul motiv că nu există niciun tip de reglementare serioasă. Cauza nu este accesul, cauza este că în interiorul societății tu ai o mizerie pe care nu o amendezi ca fiind mizerie”, a mai adăugat sociologul Gelu Duminică pentru FANATIK.

Cum ar reacționa adolescenții la o astfel de lege? Ce spun psihologii

FANATIK a luat legătura cu psihologul și terapeutul Keren Rosner, care ne-a explicat ce impact ar avea o lege care să interzică accesul adolescenților sub 15-16 ani la rețelele sociale. Aceasta a punctat faptul că platformele respective fac parte din viața tinerilor de zi cu zi, iar dispariția lor ar putea avea efecte negative, dar și pozitive.

„Negativ pentru că se vor simți frustrați, se vor simți singuri, vor avea impresia că lumea lor nu mai există, s-ar putea să aibă probleme de adaptare la lumea reală. Adică ei nu mai au aceeași capacitate de a se împrieteni, de a avea dialog, de a-și exprima gândurile, emoțiile. Ei le fac într-un mod particular. Plus că vor fi obligați să revină la aceste obiceiuri și nu știu dacă ei sunt pregătiți și dacă se vor putea adapta ușor la regulile sociale în viața reală”, a declarat psihologul Keren Rosner.

Pe de altă parte, psihologul susține că ar exista și o parte pozitivă în scenariul în care ar exista o astfel de lege. Keren Rosner a menționat că ar exista o relaționare mai bună între adolescenți, dar și-ar consolida și relația cu părinții.

„Dacă familia îi reproșa adolescentului că petrece foarte mult timp în mediul online, dacă regulile pe care au încercat părinții să le impună nu au fost funcționale, poate că restricția îi va ajuta pe părinți, îi va disculpa în fața adolescenților de privarea de telefoane și de mediul online. Pentru că așa nu va mai fi părintele cel care interzice, ci va fi o lege care trebuie să fie respectată. Sigur că cu permisiunea părintelui va putea avea acces. Și atunci poate să fie o problemă secundară, să apară o problemă diferită, adolescenții să-și acuze părinții că nu-l susțin, că nu-l înțeleg, că nu sunt de acord să le dea voie să aibă acces la lumea virtuală”, a mai declarat psihologul.

De asemenea, Keren Rosner a menționat faptul că adolescenții vor avea o „reacție virulentă la început, pentru că atunci va fi starea emoțională activată. Vor fi furioși, vor fi nemulțumiți, va fi o revoltă, după care se vor reorienta și vor găsi alte activități care să le dea satisfacție și mulțumire”.