Adopție mai ușoară pentru câinii de poliție. Regulile absurde la care renunță Ministerul de Interne

Un proiect de hotărâre de Guvern stabilește reguli mult mai simple de adopție a animalelor de serviciu ale Ministerului de Interne. Măsura se referă atât la câini, cât și la caii deveniți prea bătrâni pentru a mai putea fi folosiți în serviciu.

Hotărârea marchează sfârșitul unei perioade în care instituțiile de forță precum poliția, jandarmeria sau armata își tratau mizerabil angajații patrupezi care, odată ajunși la bătrânețe, erau dați la „casare”, numele birocratic pentru eutanasiere.

MAI a decis ca animalele ajunse la vârsta pensionării să poată fi scoase direct pentru adopție. Până acum, trebuiau parcurse mai multe etape de „valorificare” precum licitația sau negocierea directă. Practic, Poliția voia să scoată bani de pe urma unor animale care au făcut  serviciu ani de zile și de care oricum nu mai era dispusă să se îngrijească.

Procedură de greoaie de adopție a câinilor MAI

Abia în 2019 o lege a interzis eutanasierea animalelor din serviciul instituțiilor statului odată ajunse la vârsta pensionării, însă procedurile MAI de adopție ale respectivelor animale au rămas greoaie, chiar dacă polițiștii sau militarii cu care au lucrat avea prioritate la adopție. Procedura era prevăzută în „Regulamentul privind organizarea și desfășurarea procedurilor pentru valorificarea bunurilor scoase din funcțiune”, în care animalele de serviciu și tehnica uzată erau tratate la fel.

Digi24.ro

O femeie bolnavă de cancer a decis să se mute împreună cu familia în „zona albastră” din Costa Rica, iar viața ei s-a schimbat complet

Valorificarea trebuia să urmeze aceiași pași obligatorii și în cazul câinilor sau cailor: licitație, selecție de oferte, negociere directă, valorificare directă fără organizare de licitație și transmitere fără plată. Astfel, adopția era ultima soluție, abia după ce poliția trebuia să parcurgă toate etapele anterioare.

Proiectul de hotărâre pus în dezbatere publică de Ministerul de Interne prevede ca cedarea gratuită să fie făcută imediat. „(1) Animalele de serviciu sau destinate serviciului scoase din funcțiune sau declasate pot fi cedate cu titlu gratuit către persoane fizice sau juridice, fără parcurgerea, în prealabil, a procedurilor de valorificare prevăzute la art. 6. (2) Unitatea care deține în evidență animalele prevăzute la alin.(1) asigură, atât pe site-ul propriu, cât și într-un ziar de mare tiraj, publicarea ofertei pentru cedarea cu titlu gratuit”, prevede noua formă a Regulamentului.

Ministerul Afacerilor Interne deține în administrare, în prezent, un număr de aproximativ 1200 animale de serviciu, care contribuie la îndeplinirea misiunilor specifice, majoritatea lor fiind câini folosiți pentru găsirea victimelor de sub dărâmături, pentru depistarea stupefiantelor sau țigărilor de contrabandă, a cadavrelor umane îngropate şi  pentru adulmecarea urmelor persoanelor dispărute sau suspectate de comiterea unor infracțiuni.

Cruzimea statului față de animalele care l-au servit

Până în 2019, animalele care ajungeau la vârsta de pensionare erau considerate „casate”, în multe cazuri câinii fiind eutanasiați după ce petreceau o perioadă în adăposturile de animale. Situația s-a schimbat prin Legea 217/2019, lege inițiată chiar de către actualul prim-ministru Florin Cîțu.

Digisport.ro

A venit reacția soțului, după ce o jurnalistă celebră s-ar fi sărutat cu alt bărbat în fața a 20.000 de oameni

„Conform legislației în vigoare, perioada de serviciu a acestor animale este de 8-10 ani, iar la momentul pensionării acestea sunt eutanasiate. În situații fericite, o mică parte reușesc să fie adoptate de către personalul împreună cu care au efectuat serviciul. Tinând cont de activitatea extenuantă pe care o desfășoară animalele de serviciu, aflate în slujba statului român, este în primul rând o datorie civică de a le asigura dreptul la viață și condițiile necesare de adăpost și hrană după împlinirea vârstei de pensionare”, scria Florin Cîțu în expunerea de motive prin care animalelor de serviciu pensionate li s-a garantat dreptul la viață și la îngrijire și prin care a fost exclusă eutanasierea lor, fără o motivație medicală solidă.

Imensa ingratitudine a statului față de animalele care au servit în armată și poliție a devenit subiect de dezbatere publică în ultimul deceniu când s-a descoperit că pensionarea lor se făcea prin eutanasiere chiar și în cazuri în care persoana care lucrase cu ele dorea să-l adopte pentru că reguli birocratice absurde făceau acest lucru aproape imposibil.

Cazul Max

Însă cazul care a scandalizat cel mai mult a fost cel al unui ciobănesc german, Max, care a participat la misiunea MApN în Afganistan. Acolo s-a îmbolnăvit de o boală parazitară, dirofilaria, care afectează inima. Armata română l-a pensionat  și apoi l-a abandonat, astfel că mai multe ONG-uri s-au îngrijit de el până la moartea care a survenit în 2015, când câinele avea numai 6 ani.

De asemenea, presa a relatat despre cazuri de câini polițiști abandonați la adăposturile de animale unde, după 15 zile, erau eutanasiați dacă nu erau adoptați. Legea din 2019 a pus capăt acestor situații, însă adopția a rămas un proces greoi astfel încât birocrații din MAI și MApN să fie acoperiți de hârtii care să dovedească faptul că au încercat să „valorifice bunurile”.

Astfel că animalele erau scoase la licitație. Ca exemplu, prezentăm mai jos un anunț publicat în Monitorul de Suceava:

„Doi dintre câinii poliţişti au preţuri de pornire minime, având în vedere şi vârsta lor. Câinele Febam, mascul, născut în 2005, rasa labrador, şi câinele Guma, femelă, născut în 2006, rasa ciobănesc german, au preţuri de pornire la licitaţie de 250 de lei. Un preţ un pic mai mare are câinele Mag, mascul, născut în 2008, rasa ciobănesc german, în cazul său licitaţia pornind de la suma de 297,51 lei. Vedeta licitaţiei de joi va fi câinele Raxa – ciobănesc german, femelă, în vârstă de 4 ani, cu un preţ de pornire la licitaţie de 2.345 de lei.”

În cazul ultimilor doi câini erau prezentate și realizările lor în timpul serviciului. Numai că poliția română a înțeles din asta că poate cere mai mulți bani, în loc să-i îngrijească pentru meritele lor.