Avertismentul lui Adrian Cioroianu: “Mă tem că suntem mai aproape de începutul terorismului decât de finalul său!” INTERVIU EXCLUSIV

Recentele atentate sângeroase din Germania, soldate cu cel puțin 11 morți, au șocat iar opinia publică internațională. Pentru România, situația este specială, având în vedere faptul că „bilanțul negru” include și numele unui compatriot, Vili Viorel Păun, care locuia de aproape 7 ani în Germania. În contextul internațional al războiului anti-terorism, care pare să nu se mai încheie, și al exacerbării extremei dreapta în Europa, fostul ministru de Externe al României, Adrian Cioroianu, a avut amabilitatea să ofere un interviu în exclusivitate, pentru FANATIK.RO.

Avertismentul lui Adrian Cioroianu: “Mă tem că suntem mai aproape de începutul terorismului decât de finalul său!”

Domnule Cioroianu, cum comentați noul val de atentate teroriste din Germania?
– Aș spune că este consecința tristă și oarecum firească a unei noi culturi a extremei drepte. În acest context, termenul “cultură” poate surprinde, dar în științele umane se știe că fiecare popor, fiecare ideologie etc. au propria lor cultură politică. Acest atentat din Germania – după altele petrecute în Norvegia, Australia, SUA etc. – este emblematic pentru noul extremism de dreapta, îndreptat împotriva străinilor, migranților, celor care îi ajută pe aceștia etc.

Care este motivația acestor criminali?
– Potențat de imensa cutie de rezonanță a Internetului, fiecare astfel de “cruciat” are un mesaj de dat (și cu gloanțele, dar și cu scrisul). Evident, acești oameni cred că răzbună astfel atentatele islamiștior din Europa sau crimele acestora asupra creștinilor din Orientul Mijlociu etc. Este un fenomen foarte serios și mă tem că suntem mai aproape de începutul decât de finalul lui…

Adrian Cioroianu: “Terorismul, un fenomen foarte serios. Mă tem că suntem mai aproape de începutul decât de finalul său!”

Din păcate, printre victimele raidului armat de la Hanau se află și un român, Vili Viorel Păun. Care este procedura standard în asemenea situații? Ce întreprind autoritățile române pentru familia celui decedat?
– Vă dați seama, nici un ambasador sau diplomat nu-și dorește să treacă prin așa ceva. Există, desigur, un protocol, pe care vi-l redau în mare, cu precizarea că nici un caz nu seamănă cu altul – o lecție pe care am învățat-o în 2007-2008, ca ministru de Externe.

Digi24.ro

Ultimele ore de viață ale Corinnei, femeia găsită moartă în dulapul din dormitor. Poliția l-a arestat pe iubitul ei

În primul rând, dacă există confirmarea că unul sau mai mulți cetățeni români sunt în pericol, se organizează o celulă de criză la nivelul MAE, la care uneori participă experți de la serviciile speciale, de la Interne, Apărare, compania TAROM etc. – scopul fiind, de fiecare dată, scoaterea românilor din aria de pericol. Dar acestea sunt cazuri, din fericire, rare.

Cel mai adesea, avem de-a face cu anumite cazuri individuale (precum cel de acum din Germania  v sau Franța – noiembrie 2015), în care unul/mai mulți români cad victime unor atentate, accidente etc. În acest caz, ambasada din statul respectiv așteaptă confirmarea autorităților. Apoi, se transmite informația certă către autoritățile din țară, care – în maniera standard – au sarcina ingrată de a informa familia decedatului/decedaților (evident, nimeni nu-și dorește ca acei oameni să afle știrea de la televizor, așadar, deontologia jurnaliștilor are aici un rol foarte important de jucat!).

În fine, serviciul consular din țara respectivă preia dosarul. Cazurile sunt diferite, depind de locul în care trăiește familia celui în cauză, iar unii doresc repatrierea corpului, alții nu. În tot acest timp, ambasadele noastre mențin legătura cu polițiile din țările respective, mai ales în ideea de a primi și de a oferi orice detalii care ar putea ajuta la elucidarea cazului. Repet: nimeni nu-și dorește să treacă prin așa ceva; într-o lume ideală, diplomații ar trebui să se ocupe de alte lucruri…

“Niciun stat democratic nu este compatibil cu soluțiile radicale”

Statul german este pregătit să adopte soluții radicale?
– Nu cred, pentru că nici un stat democratic nu este compatibil cu soluțiile radicale. Să vă dau un exemplu: după atentatele din noiembrie 2015, de la Paris, în Parlamentul francez a existat propunerea ca toți cei care organizează sau participă la astfel de atentate să fie decăzuți din drepturi, să li se retragă cetățenia franceză. Ei bine, până la urmă, inițiativa nu a fost validată.

Digisport.ro

VIDEO Surpriză! Gheorghe Hagi nici nu vrea să audă: ce a spus despre ”bijuteria” de 76.000.000€ de la Constanța

Care a fost motivul?
– Aleșii Franței (lucrurile se petreceau pe vremea președintelui Hollande) au considerat că s-ar crea un precedent periculos și că democrația este mai valoroasă decât teama! Eu cred că au acționat corect, dar numai viitorul ne va spune dacă a fost bine. La fel se întâmplă și acum, în Germania: ce stat normal este pregătit împotriva tuturor fanaticilor dintre granițele sale?

La un moment dat, a existat o pauză în materie de atacuri teroriste. Ce credeți că a determinat reluarea acestui fenomen și cu atâta aplomb?
– N-aș vrea să vă dau o veste proastă, dar eu nu cred că a existat vreo pauză reală, ci doar intervenții preventive ale poliției și ale serviciilor speciale interne. În multe țări europene, o dată la câțiva ani sau atunci când se schimbă titularul vreunui Minister de Interne, se anunță și câte atentate au fost dejucate, în intervalul respectiv. La nivelul diplomaților, acest lucru se află și se știe. În multe țări europene, sunt dejucate anual zeci de potențiale atentate.

Asistăm la o exacerbare a discursului de tip extremă dreapta, ca înaintea Celui de-Al Doilea Război Mondial?
– Desigur, ajutate de imensa junglă a internetului, există un reviriment al dreptei extreme și radicalismului (care vorbește din nou despre rase, nații, religii, localnici vs. migranți, semilună vs. cruce etc), după cum e clar că există unul al extremei stângi, care predică înfrățirea utopică dintre culturi, migrație fără frontiere, ștergerea religiilor sau a diferențelor de gen. În opinia mea, toate aceste extreme sunt la fel de rupte de realitate. Cum spuneau grecul Aristotel și mai apoi strămoșii noștri latini: “aurea mediocritas”. Calea de mijloc este întotdeauna cea mai potrvită în tratarea subiectelor delicate.

Agresiuni la baza Uniunii Europene

Ce implicații are acest fenomen de agresiune la nivelul Uniunii Europene?
– Devine tot mai evident că problema migrației din Estul Europei și mai ales drepturile acestor migranți în Regatul Unit au fost unele dintre motivele principale pentru care un mare număr de britanici au votat Brexit-ul. Deci, teoretic, în viitor, toate aceste atentate, fie că vor fi comise de europenii de extremă-dreapta, fie că vor fi declanșate de fanaticii islamiști, vor ataca chiar bazele Uniunii Europene și libertățile pe care această construcție le garantează. Deocamdată.

Aceste atacuri au legătură doar cu criza refugiaților?
– Nu numai cu criza refugiaților din ultimii ani (după războaiele din Afganistan, Irak, Siria, Libia etc.), ci cu criza mai largă a migrației, din ultimii zeci de ani. În Germania, s-a importat mână de lucru din Turcia încă din anii ’50. În Franța, după 1975, s-a facilitat venirea celor din fostele colonii etc. E un întreg capitol de istorie socială, în fiecare țară.

Există un “manual” de gestionare a crizei refugiaților?
– Nu, nu există. De fapt, sunt experți care spun că acea „criză a refugiaților” nici măcar nu a început. În ultimii ani, după conflictele din Orientul Mijlociu, au venit în Uniunea Europeană aproximativ 1,5-2 milioane de cetățeni din țările afectate de război. Pare mult, dar la scara Europei (+/-450 milioane de oameni) e o glumă. Dar, ce se va întâmpla când, ca urmare a încălzirii globale și a deșertificării din largi porțiuni ale Africii sub-sahariene, zeci sau poate chiar două sute de milioane de oameni vor urca mai spre Nord, unii chiar în Europa?

“România îmbătrânește, ca toată Europa!”

Țara noastră este ferită de un posibil fenomen similar?
– În viitorul imediat, poate că va fi ferită, dar pe termen mediu și lung nici o țară din Europa nu poate paria pe un viitor social liniștit. România îmbătrânește, ca toată Europa. Ca să plătim pensiile generațiilor de azi, cine va munci peste 15-25 de ani? Nu avem decât două alternative: fie migranți, fie roboți. Eu cred că migranții vor fi primul val (n.a. – apropo de recentul scandal de la Ditrău, care a ajuns până în ziarul Le Monde, v. ediția electronică din 18 februarie a.c.) și rămâne să vedem cum ne vom acomoda apoi cu valul următor, al inteligenței artificiale, al biotehnicii etc. Deocamdată, la noi acestea par un fel de film SF, dar românii educați știu că acesta este viitorul. Ei bine, teoretic s-ar putea să avem atât români neaoși, cât și migranți veniți care să se opună acestui viitor, cu mijloace violente. Viitorul va fi cel puțin la fel de interesant ca și trecutul nostru!

Adrian Cioroianu, o enciclopedie în materie de istorie

Adrian Cioroianu este istoric, profesor la Universitatea din București, Facultatea de Istorie (unde a ocupat și funcția de decan), iar din anul 2015, ambasador delegat permanent pe lângă UNESCO. De asemenea, este scriitor, jurnalist, realizator TV, eseist și om politic. A îndeplinit funcția de ministru de Externe în Cabinetul Tăriceanu, în perioada 5 aprilie 2007 – 15 aprilie 2018. Este autorul mai multor cărți de istorie a României și în special de istorie a perioadei comuniste, dar este cunoscut și în calitate de coautor de manuale de liceu.

Asasinul Tobias Rathjen, doar o verigă într-un lanț de crime petrecute în Germania

Masacrul comis la Hanau de Tobias Rathjen, bărbatul în vârstă de 43 de ani, cu convingeri extremiste, este doar o parte a unei “explozii” a incidentelor de acest gen, petrecute în Germania, în contextul dezbaterii pe tema migrației și din pricina unei aparente incapacități a structurilor de securitate în a controla fenomenul.

În perioada imediat următoare valului de refugiați din Germania din anul 2015, în mare parte proveniți din Siria, dar și din alte țări afectate de război, activitatea extremei drepte a crescut. În luna octombrie a anului trecut, un terorist antisemit, Stephen Balliet, a folosit o pușcă improvizată pentru a ucide doi oameni, în fața unei sinagogi din orașul Halle.

Un alt incident foarte grav s-a petrecut vara trecută, când Stephan Ernst, un bărbat condamnat deja pentru mai multe incidente împotriva migranților, a fost arestat, fiind suspectat că a ucis un politician conservator.

• 53 de indivizi potențial violenți, asociați cu extrema dreaptă a anunțat poliția germană că monitorizează în mod special
• 10.105 de infracțiuni violente au comis extremiștii de dreapta în ultimul deceniu, susțin serviciile de informații germane
• 12.000 este numărul estimat al extremiștilor de dreapta din Germania