Adrian Mazilu este unul dintre marile pariuri ale lui Andrei Nicolescu. Transferat la Dinamo după ce a trecut printr-o perioadă dificilă, atacantul în vârstă de 20 de ani a marcat primul său gol pentru „câini” în amicalul cu Gangwon, scor 3-2.
La finalul cantonamentului din Antalya, Adrian Mazilu a acordat un interviu pentru FANATIK DINAMO în care a vorbit despre planurile pe care le are pentru a doua parte a sezonului, lunile de acomodare de la Dinamo, dar şi coşmarul celor două operaţii prin care a trecut:
Ce ai simțit după primul gol la Dinamo în amicalul Gangwon?
– A fost un gol foarte bun pentru mine, pentru moralul meu, pentru încredere. Nu contează că a fost într-un meci amical, pentru moralul meu a fost foarte important, a însemnat foarte mult.
Te-ai gândit să dai la poartă direct?
– Da. Când l-am văzut pe Cătă (n.r. – Cârjan) că vrea să intre în interior, deja am vizualizat cum fac preluare și dau direct la poartă pentru că acolo am avut spațiu și mi-a intrat.
Cum e pentru tine după un cantonament complet?
– Mă simt chiar foarte bine, din ce în ce mai pregătit. A fost un cantonament greu, antrenamente intense zilnic, dar mă simt bine și în sfârșit am terminat un cantonament cap coadă.
A trecut calvarul acestor luni?
– Da. A trecut de ceva timp. Acum trebuie să pun în practică.
Credeai că intri mai repede în meciuri?
– Nu. Totul a mers cum trebuie. Credeam că voi intra mai târziu, după cantonament. Dar Mister mi-a oferit încredere și mi-a dat ocazia să debutez.
Ce ai găsit la Dinamo?
– Am găsit liniște în primul rând, un mediu bun pentru mine, staff-ul care mi-a oferit încredere și răbdare. Încet, încet, pe zi ce trece, am început să progresez și să intru și în antrenamente și meciuri.
Cum te-ai simțit când te antrenai separat?
– În fiecare zi vorbeam cu domnul Kopic, progresam zilnic în antrenamente. Ușor, ușor am reușit să ies pe teren.
Ce vorbiți în vestiar despre obiective?
– Depinde de meci. O luăm meci cu meci. Intrarea în play-off e primul obiectiv și apoi să ne menținem pe primele locuri.
Cuvântul titlu e interzis în vestiar?
– Nu că e interzis, dar nu ne gândim atât de departe. Intrarea în play-off e primul obiectiv și apoi titlul.
Vă gândiți și cu cine veți juca în play-off?
– Asta nu contează. Am văzut că toate echipele sunt foarte bune. Nu ne gândim cu cine vom juca. E un campionat strâns, echipe bune. Noi trebuie să ne facem jocul să fim acolo.
FCSB și Farul în play-off?
– Acest lucru depinde de ele. Eu zic că au puterea să ajungă în play-off și vor fi meciuri mult mai frumoase dacă vor intra.
Ar fi mai bine sau nu pentru Dinamo ca FCSB să fie în play-off?
– Da. Eu zic că ar fi altceva să joci pe un stadion full pe Arena Națională, să te simți fotbalist, acum să vedem.
La cum ai simțit adversarele, cu cine crezi că se bate Dinamo la podium?
– Din ce am apucat să joc, cu toate echipele. Toate echipele acum au forță. Am jucat și la Botoșani. Înainte nu era așa sus. Acum pune probleme. Nu mai e niciun meci ușor în SuperLiga.
Cum ai regăsit SuperLiga? Mai puternică?
– Da. Campionatul e mai echilibrat. Fiecare echipă are tactica de joc, nu mai sunt spațiile la fel de mari ca înainte. Sau nu am mai jucat eu de mult și nu îmi dau încă seama.
Ți-ai regăsit măcar reflexele?
– Da. Le-am găsit. Astea nu se uită. Sunt exersate prin meciuri. Ușor, ușor trebuie să îmi revin la forma maximă.
Sunt jucători la Dinamo cu care ai legat o prietenie mai rapidă?
– Cu majoritatea. Cel mai des stau cu Caragea, cu el am crescut. În rest mă înțeleg foarte bine cu toată echipa.
Ai ocazia unui duel cu Borza în Dinamo – Rapid… Ai mai jucat împotriva lui?
– Nu, n-am mai jucat. Doar la națională am mai jucat împreună. În rest nu am fost adversari.
Cât de important a fost Kopic în integrarea ta rapidă la Dinamo?
– A fost foarte important. El mi-a oferit răbdare, a vorbit cu staff-ul și am simțit această liniște.
Te aștepți ca la meciul cu U Cluj să fii titular?
– Acum nu pot da un răspuns. Mister decide. Mai avem o săptămână. Vedem cum mă simt, iar Mister va decide dacă voi fi titular sau nu.
Începeți cu U Cluj, meci de play-off.
– Un meci foarte greu, ca toate celelalte. Luăm meciul care vine și sperăm să luăm 3 puncte pentru că ne duc acolo sus.
Ai șters din memorie acele imagini cu accidentarea?
– Da, am scăpat de mult. Nu mai am coșmaruri. Au fost niște momente grele, dar am trecut cu bine peste. Din aceste experiențe învățăm cu toții. Mental, fizic, chiar m-a ajutat.
Fratele tău cum vede experiența ta la Dinamo?
– Urmărește orice meci. Se uită de fiecare dată la mine. Acum cred că e mândru de mine că am trecut peste toate lucrurile rele și a fost mereu lângă mine.
Te aștepți ca Dinamo în vară să te ia definitiv?
– Da. Depinde de mine.
Ai avut vreo discuție cu Andrei Nicolescu?
– Nu pe această temă.
Ce facem cu echipa națională?
– Mă gândesc la națională. Momentan, mă gândesc la U21. Vreau acolo, să mă pun pe picioare, să am meciuri internaționale și apoi mă gândesc și la naționala mare.
Naționala mare are baraj pentru Mondial. Cum ai simțit în Turcia atmosfera care va fi atunci?
– Momentan nu am simțit nimic. Pentru noi a fost un cantonament, eram cu echipa de club, nu m-am gândit la echipa națională.
Cum sunt cantonamentele pentru tine?
– Pentru mine, e cel mai important. Dacă nu te pregătești bine, vin meciurile din campionat și nu poți face față. E nasol pentru tine, pentru corp. Aici tragi tare, ai două săptămâni intense, dar nu simți această oboseală.
Poți duce 90 de minute?
– E o întrebare grea. Acum depinde și de intensitatea meciului. Dacă e o intensitate mai ușoară, eu zic că duc. Dacă va fi un derby, probabil ar fi mai greu, dar eu zic că duc.
Crezi că ai făcut prea devreme pasul afară?
– Da. Pentru mine personal a fost pasul perfect, am plecat la o vârstă fragedă. Puteam rămâne în Liga 1, dar nu se știa ce se întâmpla. Putea apărea această accidentare în România. Așa am fost acolo, am deschis ochii, a fost o experiență și frumoasă, și mai puțin bună, dar sunt fericit.
O lume nouă la Brighton?
– Da, din orice punct de vedere. Condițiile de joc erau cele care m-au șocat, baza de antrenament, meciurile. La fani îi întrecem. Pe modul de galerie, așa orice stadion e full. Dar în general modul lor de antrenament. Din ce am simțit, jucătorii dau intensitatea jocului, aveam antrenamente la juniori sau echipa mare în care erau combinați, erau antrenamente normale, doar că jucătorii dădeau acea intensitate.
Cum ai ajuns să fii operat? Multă lume nu știe…
– La început am avut un meci, mi-a pocnit mușchiul la mijloc, la bicepsul femural. Am avut o ruptură de câțiva centimetri, pe care am tratat-o. După, la un antrenament, mi s-a desprins de tot. Acolo a fost prima operație. Am făcut recuperare, m-am simțit mai bine, după care iar nu m-am simțit bine. Am făcut un sprint și mi-au zis cei de acolo că trebuie să mă operez din nou.
A fost greu în primul rând psihic…
– Da, a fost greu. Pentru că am făcut recuperare cap coadă și apoi am ieșit pe teren cu echipa, dar nu mă simțeam bine. Psihic a fost destul de greu că a trebuit să mă operez din nou. Dar era un risc să se rupă și mai tare și să fie și mai grav.
Experiența Vitesse cum a fost?
– Acolo nu am stat foarte mult, dar am învățat destule pe partea de fotbal, în teren.
Când ai decis că cel mai bine e să revii în SuperLiga?
– În vară. A fost momentul în care am vrut să vin înapoi să mă pun pe picioare.
Când vrei să faci iar pasul afară?
– Asta nu știu. Depinde doar de mine. Dacă mă simt bine, sper cât mai bine.
Cum ar fi să iei titlul, dar cu Dinamo?
– Ar fi ceva foarte frumos pentru mine. Ar fi a doua oară în SuperLiga când iau trofeul. Ar fi superb pentru mine. Sper să am meciuri bune că asta contează. Sper să luăm titlul, dar să fiu și eu bine.
Când vine primul gol într-un meci oficial?
– Sper cât mai repede, chiar și la meciul care vine, duminică, cu U Cluj. Sper să intru la fel de bine, fără trac, să îmi fac jocul și să dau goluri.