Adrian Năstase îl vede pe Călin Georgescu ca fiind „candidatul fără chip”. De asemenea, acesta consideră că votul la prezidențiale și la alegerile parlamentare a fost „un vot de protest”.
Fostul premier, Adrian Năstase, a punctat câteva lucruri cu privire la situația politică actuală. Acesta l-a caracterizat pe Călin Georgescu ca fiind „candidatul fără chip”.
De asemenea, Năstase a afirmat faptul că votul de la alegerile prezidențiale și de la parlamentare a fost „un vot de protest”. De asemenea, persoanele folosite de Georgescu în campania sa au fost „de proastă calitate”.
„Călin Georgescu a fost ‘candidatul fără chip’, alternativa la cei care nu au înţeles, ca reprezentanţi ai partidelor, importanţa dimensiunii naţionale din mesajul politic, într-o ţară puternic polarizată.
Votul la prezidenţiale (şi la parlamentare) a fost, evident, un vot de protest. Georgescu a vrut “să ardă” etapele, folosind persoane de proastă calitate în campania sa, oferind, în final, argumente celor care l-au demonizat.
Am descoperit cu ocazia acestor alegeri existenta unor paraziti din societate – influenceri, care manipulează, iresponsabil, mințile unora dintre cei care merg la vot. Internetul, din păcate, are si această față neagră, ce va fi accentuată, curând, de inteligenta artificială”, a arătat luni Adrian Năstase, pe blogul personal.
Năstase a menționat faptul că bătălia electorală este în legătură cu „drumul european” al României, drum decis în anul 1995 prin consens politic. În același timp, a făcut și o referire la Soros.
„Aveam impresia că drumul acesta a fost decis la Revoluţie şi la masa rotundă de la Snagov (1995) de către toate partidele. ‘Suveranismul’ este şi o reacţie la un anumit tip de hegemonie care îşi camuflează interesele sub masca unor ‘valori şi principii’.
Problema este că societatea globală nu este o invenţie a lui Soros, ci o consecinţă a schimbărilor tehnologice (şi politice) de după al Doilea Război Mondial. Abilitatea statelor mai mici este de a-şi acomoda interesele cu modificările din lumea globală. Şi de a rezista ‘condiţionalităţilor democratice’ impuse de organizaţiile lui Soros.
Mi se pare paradoxal ca acum “suveraniştii” să ceară anchete care să fie făcute de către Trump sau să apeleze la ‘organizaţii supranaţionale’, gen OSCE, GRECO, Consiliul Europei etc. Deci, de către ‘străinătate’, în condiţiile în care ei nu vor să stea “în genunchi”, în faţa lor”, a explicat fostul premier.