Adrian Năstase (75 de ani) a fost ministru de externe în perioada 1990-1992 și prim-ministru între decembrie 2000 și decembrie 2004. El fost condamnat, în 2012, la doi ani de închisoare cu executare de către Înalta Curte de Casație și Justiție, în dosarul de corupție „Trofeul calității”, iar în 2014 la 4 ani de închisoare, în „Dosarul Zambaccian”. După ce a ieșit din închisoare, Năstase s-a mutat la Cornu, în județul Prahova, unde deține o moșie.
Domeniul este întins pe o suprafață de peste 1,7 hectare și s-a transformat dintr-un simplu loc de refugiu pentru familia Năstase în noul ei domiciliu, după pierderea casei din centrul Capitalei, deoarece fostul premier a trebuit să achite despăgubiri de aproximativ un milion de euro în urma dosarelor în care a fost condamnat. Domeniul cuprinde terenuri agricole, livezi, sere, grădini de legume și flori, anexe gospodărești zootehnice și o casă principală.
Adrian Năstase și soția sa, Daniela (70 de ani), au dat în judecată nouă vecini de-ai lor, dar și Oficiul de Cadastru și Publicitate Imobiliară (OCPI) Prahova, iar obiectul dosarului înregistrat pe 27 august 2024 la Judecătoria Câmpina este „revendicare imobiliară-acțiune în constatare”, conform datelor consultate de FANATIK pe portalul instanțelor de judecată. Practic, terenuri aparținând familie Năstase se suprapun, în actele înregistrate de Cadastru, cu cele ale vecinilor lor, iar această situație nu poate fi rezolvată decât în instanță.
În dosar se arată că reclamanții, adică Adrian și Daniela Năstase, au solicitat să se dispună rectificarea cărţilor funciare a Primăriei Cornu. Instanţa a reţinut faptul că în mod întemeiat pârâta OCPI Prahova a invocat excepția lipsei calității procesuale pasive, excepție ce va fi admisă de instanță. Astfel, în mod corect s-a arătat că această pârâtă nu intervine în operațiunile de carte funciară (înscriere, radiere, rectificare) în vederea realizării unor drepturi proprii, ci doar în exercițiul unor atribuții care le-au fost conferite de lege, iar legiuitorul a stabilit, că ”soluționarea plângerii împotriva încheierii de carte funciară, a acțiunii în justificare tabulară, în rectificare, precum și prestație tabulară, se face fără citarea oficiului teritorial”.
Totodată, instanţa a arătat că are în vedere şi dispoziţiile prevăzute în art. 907 Cod civil care prevede următoarele: ”(1)Când o înscriere făcută în cartea funciară nu corespunde cu situaţia juridică reală, se poate cere rectificarea acesteia. (2)Prin rectificare se înţelege radierea, îndreptarea sau corectarea oricărei înscrieri inexacte efectuate în cartea funciară. (3)Situaţia juridică reală trebuie să rezulte dintr-o recunoaştere făcută de titularul înscrierii a cărei rectificare se solicită, prin declaraţie dată în formă autentică notarială, ori dintr-o hotărâre judecătorească definitivă pronunţată împotriva acestuia, prin care s-a admis acţiunea de fond. Acţiunea de fond poate fi, după caz, o acţiune în anulare, rezoluţiune, reducţiune sau orice altă acţiune întemeiată pe o cauză de ineficacitate a actului juridic.”
Astfel, calitatea procesuală într-o acţiune în rectificarea cărţii funciare aparţine persoanei în favoarea căreia a fost efectuată înscrierea a cărei rectificare se cere şi nu oficiului de cadastru şi publicitate imobiliară. Instanța a dispus emiterea următoarelor adrese: către OCPI Prahova pentru a depune la dosar întreaga documentație care a stat Ia baza întocmirii celor trei cărți funciare în prezent sistate; către birourile notariale, pentru a depune în copie dosarele succesorale. Expertul desemnat a arătat că, în ceea ce privește probele solicitate de soții Năstase, solicită admiterea acestora în parte, este de acord cu proba cu înscrisuri și cu adresele solicitate și cu admiterea în parte a expertizei fără obiectivele care țin de compararea titlului de proprietate, apreciind că acestea exced competenței unui expert topometru și că sunt strict atributul instanței de judecată.
S-a numit un expert specializat în topografie, care are ca obiective: identificarea și delimitarea precisă a terenului deținut de Adrian și Daniela Năstase, conform actelor de proprietate și conform lucrării cadastrale întocmite de autorii care și-au intabulat dreptul de proprietate, suprafață de 2.776 m.p. cu precizarea vecinătăților; identificarea și delimitarea precisă a terenurilor deținute de patru pârâți, conform actelor de proprietate deținute de către aceștia (inclusiv lucrările cadastrale din cărțile funciare inițiale), cu precizarea vecinătăților și a suprapunerilor între cetei trei terenuri (dacă există); stabilirea existenței și cuantificarea oricăror suprapuneri între terenul reclamanților și terenurile vecine (deținute de o parte din pârâți); reprezentarea grafică a limitelor de proprietate și a eventualelor suprapuneri pe un plan topografic la o scară adecvată.
De asemenea, expertul mai are ca obiective stabilirea concordanței dintre limitele de proprietate din documentele de proprietate și situația reală din teren; identificarea eventualelor erori în măsurătorile topografice anterioare (în baza cărora au fost întocmite cărțile funciare inițiale – înainte de lucrările sistematice de cadastru, toate din UAT Cornu, în prezent sistate, din Raportul întocmit de expertul în alt dosar) dar și în sau în actele de proprietate; determinarea cauzelor suprapunerilor, cum ar fi erori de măsurare, modificări ale limitelor de proprietate în timp, etc. ; formularea de concluzii clare și precise cu privire la existența și amploarea suprapunerilor: stabilirea de către expert a unor posibile limite între cele trei imobile.
La data de 25.04.2025, Adrian și Daniela Năstase au făcu dovada achitării suplimentului de onorariu expert în sumă de 3.822 lei, se arată în dosarul consultat de FANATIK. Avocatul pârâților a arătat că expertul arată în mod nefondat că suprapunerea reală dintre terenurile soților Năstase și terenul proprietatea unor pârâți a avut ca origine o eroare de identificare a amplasamentului terenurilor, în sensul că dacă la momentul (31 august 2007) la care a fost efectuată lucrarea de cadastru pentru terenul pârâţilor s-ar fi verificat amplasamentul terenului în suprafață de 2.220 mp cu terenurile cu care se învecinează și care au lucrări de cadastru, probabil că s-ar fi sesizat o suprapunere reală cu terenul proprietatea reclamanţilor care la acel moment avea lucrări de cadastru încă din 18 noiembrie 2004.
Avocatul pârâților a arătat că are de formulat obiecțiuni la raportul de expertiză, solicitând a se reține aspectele expuse în punctul de vedere al expertului consilier, concluzionând că lucrarea efectuată de acesta nu este o lucrare corectă, nu reprezintă o reflectare a analizei corecte a actelor de proprietate, nu a avut în vedere succesiunea actelor întocmite şi nici succesiunea intabulării proprietăților. El a solicitat refacerea în totalitate a raportului de expertiză, apreciind că expertul a denaturat situația existentă, nefiind indicate corect nici vecinătățile. În principal, a solicitat ca expertul să răspundă obiecțiunilor formulate, iar în subsidiar efectuarea unui nou raport de expertiză. Avocatul a precizat că peste cele 3 proprietăți există suprapuneri, constatate printr-un alt raport de expertiză, fiind pronunțată şi o sentință în acest sens.
Un alt avocat a solicitat a se reveni cu adresă către expert pentru a răspunde punctual obiecțiunilor formulate şi admise de instanță, apreciind că în mod nelegal expertul se substituie instanței, simpla afirmare prin care expertul arată că își menține punctul de vedere din expertiză, fără a argumenta tehnic sau a răspunde punctual la criticile formulate, nu reprezintă o îndeplinire a obligațiilor sale şi nici a dispozițiilor instanței. A mai spus că afirmația expertului reprezintă o încălcare la dreptul de apărare al pârâţilor, întrucât nu au cunoștințe, nu au cum sa verifice aceste aspecte din punct de vedere tehnic. Următorul termen din dosar a fost programat pentru 8 aprilie 2026.