Adriana Săftoiu, dezvăluiri exclusive despre salariul prea mare pe care îl ia la TVR. Ce soluție are pentru a-l reduce. Sporurile incredibile de la postul public: „Curtea de Conturi ne-a cerut să spunem”

Adriana Săftoiu explică în exclusivitate pentru FANATIK cum a ajuns TVR într-o situație financiară complicată, șefa postului public plângându-se, recent, într-un podcast că are salariul prea mare și nu poate fi redus prea ușor. FANATIK a aflat ce pas va face directoarea Televiziunii Române în perioada imediat următoare, dar și ce alte poveri a moștenite de la fostele conduceri și cum a ajuns TVR într-o situație în care nu își poate defini cu exactitate statutul, precizând că funcționează ca o „struțo-cămilă”.

Adriana Săftoiu, despre controversele salariilor din TVR. Chiar ea s-a plâns că ia prea mulți bani. Cum s-a ajuns în situația asta

Săftoiu vorbește deschis despre salariul pe care îl ia, despre care spune că e supradimensionat, dar și despre mecanismele care au dus la această situație. Fosta jurnalistă nu ocolește subiectele sensibile care vizează instituția pe care o conduce de la finalul anului trecut și recunoaște că există o contradicție clară între lege și contractul colectiv de muncă, contradicție care generează venituri considerate de mare parte a populației drept „nesimțite”.

Săftoiu: „Suntem o struțo-cămilă”

Totodată, Săftoiu ne-a spus că soluția pentru corectarea discrepanțelor este deja în lucru și ține de renegocierea contractului colectiv de muncă. „Acel coeficient cu care se indexează salariul, trecut în anexa 4 din contractul colectiv de muncă, unde, din ce m-am uitat eu, acest coeficient, din 2022-2023 cred că a intrat în aplicare, are o valoare minimă și o valoare maximă. Valoarea minimă e 10,5, înainte era doar 5, ceea ce făcea posibil să te încadrezi în Legea nr. 41, pentru că discuția a plecat de la faptul că noi în acest moment suntem într-un fel de struțo-cămilă.

Avem legea 41 care stabilește salariul, unde se spune clar că e asimilat unui ministru (asta înseamnă un salariu de 21.000 de lei) și, pe de altă parte, totuși, salariul este reglementat prin contractul colectiv de muncă. Acesta intră în contradicție cu legea 41. Cele două coeficiente care există sunt: cel minim, de 10,5, cel maxim de 24”, a explicat Adriana Săftoiu, pentru FANATIK.

Digi24.ro

Deputații ruși cer femeilor singure să se culce cu bărbații care revin de pe front și să renunțe la fertilizarea in vitro

Coeficientul de 10,5, prevăzut doar pentru directorul general al TVR

Declarațiile vin în contextul în care, recent, chiar directoarea generală a TVR a spus, în cadrul unui podcast, că salariul președintelui postului public poate ajunge la valori mult mai mari decât cele stabilite prin lege, prin acești coeficienți. Așadar, salariul directorului general ar putea atinge chiar 100.000 pe lună, căci coeficientul maxim este de 24, Săftoiu vorbind de cel minim aplicat, de 10,5. Întreaga tărășenie ne-o explică acum, chiar dânsa, pentru a face lumină în această poveste greu de deslușit chiar și pentru mulți juriști.

Digisport.ro

Au băgat divorț și acum își spală rufele în public: "Vezi-ți de viața ta de femeie materialistă!"

„Dacă un pdg (n. red.: președinte-director general) dorește să își pună 24, atunci 24 va fi. Înmulțiți 24 cu 4.300 lei cât e acum. Nu mai există pentru nimeni din cadrul instituției prevăzut acest coeficient. Cel de 10,5, prevăzut acum, este doar pentru directorul general al TVR. Niciun alt angajat al televiziunii nu are un asemenea coeficient, indiferent de funcție”, ne-a precizat Săftoiu, în exclusivitate.

Astfel, se conturează o realitate complicată, în care cadrul legislativ și cel contractual funcționează în paralel, fără o armonizare clară. De aici apare și situația paradoxală în care șefa TVR ajunge să încaseze un salariu considerat prea mare chiar de ea însăși.

Săftoiu începe renegocierea contractului de muncă: vrea să își reducă salariul

Soluția propusă de Adriana Săftoiu este una directă și presupune intervenția asupra contractului colectiv de muncă, document care reglementează în mod real veniturile din instituție. Negocierile urmează să înceapă în perioada imediat următoare, iar intenția declarată este de a reduce coeficienții care duc la aceste valori ridicate. „Soluția e renegocierea contractului colectiv de muncă, care expiră la data de 1 iulie și, conform legii, trebuie să înceapă negocierea unui nou contract cu 45 de zile înainte ca el să expire. Practic, negocierea ar începe în luna mai, dar eu cred că pentru a lămuri mai multe lucruri care decurg din acest contract merită să fie deschise negocierile mult mai repede. Tocmai de aceea, eu propun în dreptul meu, evident, să modificăm aceste coeficiente cu care salariul unui președinte-director general este între 42.000, cu aproximație, și poate ajunge până la 104.000”, adaugă Adriana Săftoiu, pentru FANATIK.

Sporuri incredibile la TVR, separate de diurnă

Diferențele sunt semnificative și ridică semne de întrebare inclusiv în ceea ce privește sustenabilitatea financiară a instituției. Iar problema salariilor nu este singura care apasă bugetul TVR. Există și alte obligații financiare generate de decizii anterioare sau de prevederi contractuale care continuă să producă efecte: „Avem și situația proceselor câștigate pentru acordarea primelor de Paște și Crăciun aferente anilor 2022, 2023 și 2024, bani pe care trebuie să îi dăm. Sunt multe astfel de poveri, inclusiv sporul de teren, FES se numește, despre care tot vorbesc. Este un sport acordat pentru filmări externe, inclusiv acesta generează costuri. Asta înseamnă că de fiecare dată când un angajat al televiziunii se duce să facă o filmare, atunci când iese din sediul televiziunii, primește acest spor de teren. În cea mai mare parte, jurnaliștii nu iau acest spor, dar ceilalți angajați, mai ales de la tehnic îl iau”.

Acest spor, despre care Adriana Săftoiu vorbește fără ocolișuri, este unul dintre elementele care diferențiază televiziunea publică de alte instituții bugetare. Practic, orice deplasare pentru o filmare generează un cost suplimentar, indiferent de distanță sau complexitatea activității.

„Acest spor este separat de diurnă. Oricine iese de pe poarta TVR și filmează în afara instituției poate solicita acest spor de teren, el nu este acordat pentru deplasări externe. Nu contează unde se duce acel angajat, poate să fie și la o conferință la Palatul Victoriei, poate solicita acest spor. E un spor pe care odată ce mi-l cere eu trebuie să îl dau, căci e trecut în CCM”, ne mai spune Săftoiu.

Marea problemă de la postul public. Săftoiu, pusă în încurcătură de Curtea de Conturi. Nici legiuitorul nu i-a putut spune pe baza cărui cod funcționează instituția

În acest context, apare o problemă sistemică, care ține nu doar de modul în care sunt stabilite salariile, ci și de structura beneficiilor acordate angajaților. Adriana Săftoiu subliniază că astfel de prevederi nu se regăsesc în alte instituții bugetare, ceea ce face ca situația TVR să fie una aparte: „Mai sunt și alte lucruri din acest contract care generează tot felul de cheltuieli. Noi suntem bugetari, nu o să vedeți o altă instituție bugetară care are acest tip de spor de teren sau diurna, care e diferită de valoarea diurnei pe care o iau alți angajați din alte instituții bugetare”.

Pe lângă toate aceste aspecte, există și o problemă legislativă mai amplă, care afectează funcționarea întregii instituții. Lipsa unei clarificări privind statutul angajaților și cadrul legal aplicabil creează confuzii inclusiv la nivelul autorităților de control.

Legislație ambiguă

„Problema instituției vine dintr-o legislație care e foarte neclară. Curtea de Conturi a României ne-a cerut să spunem dacă noi funcționăm pe codul administrativ sau pe codul muncii. Eu, personal, nu am putut să răspund. Eu, la rândul meu, m-am adresat Parlamentului, pentru că el e legiuitorului. Legiuitorul mi-a spus că nu e de competența lui. Răspunsurile primite sunt în scris, tocmai ca să răspundem și noi Curții de Conturi, care ne cere să clarificăm situația respectivă”, continuă, Adriana Săftoiu, în discuția purtată cu FANATIK.

Lipsa de claritate afectează nu doar managementul instituției, ci și modul în care sunt gestionate resursele financiare. TVR funcționează, practic, într-un cadru ambiguu în care nu este clar dacă se aplică regulile din sectorul public sau cele din sectorul privat. În acest context, renegocierea contractului colectiv de muncă devine o etapă esențială nu doar pentru ajustarea salariilor, ci și pentru corectarea unor dezechilibre mai vechi.

„Va începe renegocierea contractului și vor fi scăzute aceste coeficiente minim și maxim, probabil la fel ca înainte să intre în vigoare actualul contract colectiv de muncă, probabil undeva la 5%”, completează Săftoiu.

Procese pe bandă rulantă la TVR

Declarațiile Adrianei Săftoiu vin pe fondul unor tensiuni mai vechi din interiorul instituției, unde conflictele dintre angajați și conducere s-au transformat în procese costisitoare. FANATIK a relatat în trecut despre un caz în care TVR a fost obligată de instanță să plătească prime restante angajaților, cele de Paște și Crăciun. 

Printre beneficiari s-au numărat și nume cunoscute din televiziune, precum Marina Almășan, iar decizia instanței a obligat instituția să plătească sume actualizate cu inflația, dar și dobânzi pentru întârzieri. Aceste procese reprezintă doar o parte din presiunea financiară asupra TVR, unde, potrivit liderilor sindicali, sute de angajați și-au căutat dreptatea în instanță.

În paralel, mecanismul de aprobare a cheltuielilor complică și mai mult situația. Orice sumă importantă trebuie avizată de un controlor delegat de Ministerul Finanțelor, ceea ce face ca plățile să nu depindă exclusiv de conducerea instituției.