AEP și-a triplat numărul angajaților în 10 ani. Șoferii Autorității Electorale primesc spor de complexitatea muncii

Autoritatea Electorală Permanentă a fost înființată în anul 2001, având ca misiune organizarea și desfășurarea alegerilor și referendumurilor din România, AEP fiind totodată organismul prin care este asigurată finanțarea partidelor politice. În timp, instituția a devenit una stufoasă, cu o schemă de personal care s-a mărit considerabil, mai ales că salariile oferite angajaților săi nu sunt mici. În numai 10 ani, numărul angajaților AEP s-a triplat.

Numărul angajaților, mărit în mai multe etape

Anul 2012 a fost unul greu pentru angajații Autorității Electorale Permanente. Pe data de 10 iunie a aceluia an au avut loc alegerilor locale, iar pe 29 iulie, AEP a trebuit să organizeze în pripă referendumul de demitere a președintelui Traian Băsescu, după ce Parlamentul îl suspendase din funcție. Anul electoral s-a încheiat pe 9 decembrie 2012. Autoritatea a reușit să organizeze trei scrutine fără probleme având o schemă de personal de 285 de posturi, dintre care mai puțin de jumătate erau ocupate, anume 122.

În 2022, an în care nu s-au desfășurat alegeri de niciun fel, AEP a avut o schemă de personal de 671 de posturi, adică de 2,3 ori mai mare decât cea din urmă cu zece ani. În momentul de față sunt ocupate 385 de posturi, adică de 3,1 ori mai mulți decât cei care reușeau în urmă cu un deceniu să se descurce într-un an electoral dificil. Majorarea schemei de personal s-a făcut în mai mult etape, prin modificări succesive ale Regulamentului de organizare și funcționare al AEP, modificări adoptate de către Parlament, în subordinea căruia funcționează Autoritatea.

O primă extindere a schemei de personal a avut loc în 2016, când a fost majorată de la 285 la 427, pentru ca în 2019 să fie suplimentată cu încă o sută, ajungând la 528. Un an mai târziu s-a ajuns la 541 pentru ca de anul trecut să fie 671. Au crescut exponențial și numărul posturilor de conducere, asimilate demnitarilor publici și înalților funcționari publici parlamentari. În anul 2012, erau doar trei asemenea persoane angajate la AEP, însă din 2020, numărul acestora este de 20.

Digi24.ro

Ultimele ore de viață ale Corinnei, femeia găsită moartă în dulapul din dormitor. Poliția l-a arestat pe iubitul ei

AEP, transformată în „contabilul” partidelor

În condițiile în care numărul angajaților a crescut, cuantumul total al salariilor a devenit destul de mare. De exemplu, în luna septembrie a anului trecut, s-au plătit salarii de 3.481.000 lei, la care s-au adăugat sporurile care au însumat 514.000 lei. În esență, în ultimul deceniu atribuțiile AEP nu au sporit, singura modificare fiind legată de cuantumul sumelor pe care trebuie să le gestioneze.

Creșterea enormă a subvențiilor pentru partidele politice a mărit volumul de muncă al AEP, întrucât Autoritatea nu este doar un simplu dispecer al acestor sume, ci trebuie să facă și verificări privind utilizarea banilor în limitele trasate de Legea finanțării partidelor politice. Asta înseamnă că plătitorii de taxe nu doar că trebuie să suporte din buzunarul lor subvențiile pentru partide, dar trebuie să plătească și lefurile oamenilor care au fost angajați în plus să verifice cum sunt cheltuiți banii de subvenție.

Pe de altă parte, nici Autoritatea nu excelează în ce privește cheltuirea cu parcimonie a banului public. Potrivit ultimei liste a funcțiilor și salariilor publicate de AEP, pe 30 septembrie 2022, deci înainte de majorarea cu 10% a salariilor bugetarilor de la 1 ianuarie 2023, toți angajații Autorității, de la secretar general la șofer, primesc un spor de 30% la leafă, spor care se acordă „pentru complexitatea muncii”.

Mitulețu-Buică și-a mărit salariul prin demisie

Astfel, salariul unui șofer poate ajunge la 4.332 lei brut, la care se adaugă 1.067 lei pentru „complexitatea muncii” presupusă de conducerea unui automobil dintr-o parte în alta. Venitul net al respectivului șofer trece astfel de 3.100 de lei. Toni Greblă, noul președinte al AEP, va avea un salariu de 21.840 lei brut, echivalentul unui net de 12.776 lei. Pentru cei doi vicepreședinți, salariul este fixat la 16.640 de lei brut, adică 9.734 lei net. Președintele și vicepreședintele, având rang de demnitar, nu primesc spor de complexitatea muncii.

Digisport.ro

Victima luptătorului suspendat pe viață a răbufnit: ”Toată lumea i-a cerut”. Ce a pățit după episodul fără precedent

Secretarul general al AEP are salariul brut mai mare decât al vicepreședintelui, de 17.560 lei, la care se adaugă sporul de menționat anterior, în cuantum de 5.268 lei. Constantin Mitulețu-Buică a demisionat de la conducerea Autorității în urma scandalului generat de dosarul penal deschis împotriva sa, dar a preluat funcția de secretar general.

Cum pe lângă salariul de bază, acum va primi și sporul de „complexitatea muncii”, Mitulețu-Buică va avea un venit net de 13.354 lei, mai mult decât primea când era șeful instituției și mai mult decât noul său șef, Toni Greblă. Tot din cauza sporului, secretarul general adjunct, care teoretic ar fi abia al cincilea în ierarhia instituției, are leafa aproape egală cu cea a președintelui, de 12.571 lei net.